marți, 22 septembrie 2009
Pentru martorii WTC, sase luni de psihoterapie nu sunt de ajuns
In urma atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001 asupra simbolurilor americane din New York si Washington, 39 la suta din martorii tragediei au suferit traume psihice. De asemenea, la 48 de ore dupa atentate, 90 la suta din pompierii aflati la fata locului au acuzat tuse, congestii nazale si dureri in piept. Dupa aproape un an, numarul pompierilor afectati de stres a crescut de 17 ori, iar 52 la suta dintre acestia nu s-au vindecat de afectiunile capatate in timpul operatiunilor de salvare. Aceste date au fost prezentate ieri de medicul american psihiatru, de origine romana, prof. dr. Eliot Sorel, in cadrul unei mese rotunde organizata la Casa NATO din Bucuresti. Studiul a fost efectuat pe 12.500 de americani din Manhattan-ul de sud, varsta medie fiind de 45 de ani. Dupa cum aratam, aproape 40 la suta dintre ei au suferit traume psihice. Mai grav, acestea nu s-au vindecat nici dupa sase luni de psihoterapie.
Ultima ora in medicina
Toxina botulinica - utilizata in tratamentele anti-rid Folosita in medicina de mai bine de 20 de ani, in lupta impotriva tulburarilor grave neuromusculare, toxina botulinica are - arata cercetari de ultima ora - virtuti in domeniul cosmeticii. Recent, toxina a obtinut autorizatie sa fie comercializata in Franta, la inceputul lui aprilie, sub forma de tratament anti-riduri. Costul tratamentului va fi de aproximativ 400 de euro. Produsele cosmetice pe baza de toxina botulinica ce "fac sa dispara ridurile" sunt totusi destul de controversate. O revista americana de dermatologie si chirurgie estetica scria de curand ca exista riscul ca ridurile care dispar de pe frunte sa se dispuna in alt loc al fetei. Replica francezilor a venit imediat: acest fenomen nu a aparut niciodata in timpul testelor clinice. La ora actuala, astfel de medicamente se vand in peste 18 tari, printre care Canada, SUA, Australia si Elvetia. Sfaturi anti-dureri de spate Opt persoane din zece sufera cel putin o data in viata de dureri de spate. Cu toate acestea, acest rau zis "al secolului" nu este o fatalitate, din contra. O postura mai buna si exercitiile de gimnastica sunt cele mai eficace tratamente. Cauzele afectiunii sunt multiple: excesul de greutate, oboseala, anxietatea etc. O pozitie defectuoasa provoaca dureri dorsale prin tensionarea ligamentelor si muschilor, care se agraveaza cu trecerea anilor, ducand la "intepeniri" si la dureri cronice. Oboseala si anxietatea sunt si ele surse de contractii musculare dorsale. Excesul de kilograme comprima vertebrele si fragilizeaza coloana. Se recomanda exercitiile de stretching (intinderi usoare ale muschilor). Pozitia culcat - pe timp scurt - calmeaza durerile. Baile calde si pernele electrice aplicate la locul dureros permit destinderea muschilor. Cei care sunt capabili de eforturi fizice sustinute e bine sa opteze pentru sporturi ca natatia, ciclismul sau mersul pe jos. Joggingul trebuie insa evitat. Daca durerile persista, cea mai indicata este reeducarea kinetoterapeutica. Ranile la cap - vindecate prin lipirea firelor de par O noua tehnica de sutura a plagilor scalpului a fost testata in spitale de urgenta din Singapore. Tehnica a fost aplicata pacientilor care prezentau plagi liniare la nivelul scalpului, cu lungimea de maximum 10 cm si cu lungimea firului de par de minim 3 cm. Plaga a fost curatata dupa procedura standard, fara anestezie locala; s-a procedat apoi la apropierea marginilor plagii prin strangerea in manunchi a firelor de par din apropiere. Firele de par au fost lipite apoi cu un adeziv "tisular". Pacientii au fost sfatuiti sa nu se spele pe cap timp de trei zile, adezivul indepartandu-se progresiv. Rezultatele au fost comparabile cu cele obtinute prin sutura clasica cu fire. Nu s-au inregistrat complicatii - infectii, sangerare, desfacerea plagii. Mai mult, pacientii au observat ca au avut dureri scazute si s-au ales cu cicatrici mai mici.
Frumusetea feminina - posibila la orice varsta
Sunt prea grasa sau prea slaba? Ar trebui sa renunt la cateva kilograme sau sa mai "depun" cateva? Astfel de intrebari se afla aproape zilnic pe buzele femeilor. Chiar daca, in decursul timpului, canoanele de frumusete s-au schimbat, a sti "cat", "ce" si "cum" sa mananci continua sa fie o arta, in conditiile in care fiecare organism are o dinamica particulara, ce reclama diferente de regim alimentar. Mesele dese si usoare ajuta la scaderea in greutate "Daca o femeie este supraponderala, trebuie sa accepte un regim "de principiu", care sa devina o obisnuinta, si nu o corvoada. Trebuie sa fie convinsa ca-i stau la dispozitie, cantitativ si calitativ, suficient de multe alimente pe care sa le poata combina dupa cum ii place, in functie de deprinderile alimentare. Conditiile principale sunt mesele dese (la intervale de 3-4 ore), reduse cantitativ si consumul de alimente sarace in calorii", spune prof. dr. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Endocrinologie "C.I. Parhon" din Bucuresti. Dintre alimentele sarace in calorii fac parte: carnea slaba fiarta sau fripta (preferabil de pasare, vita sau oaie), pestele, ouale fierte, mamaliga, laptele iaurtul si branzeturile slabe, legumele si fructele. Bogate in vitamine si continand extrem de putine calorii, legumele (proaspete, murate, conservate, gatite) si fructele (cu exceptia bananelor, strugurilor, prunelor, nucilor si alunelor) nu trebuie sa lipseasca din orice regim de slabire, inserate de obicei ca gustari intre mesele principale. Legumele cel mai des folosite in dieta obezilor sunt: rosiile, castravetii, ardeii, fasolea verde si ridichiile, varza, telina, dovleceii, bamele, spanacul, urzicile, stevia, sparanghelul si ciupercile. De asemenea, este contraindicat consumul de bauturi alcoolice, din cauza aportului caloric ridicat si a faptului ca alcoolul stimuleaza apetitul. Femeile slabe pot manca orice, dar nu in exces "Daca o persoana se considera subponderala, are nevoie de o dieta laxa, bogata in proteine, oligoelemente si vitamine. Carnea, pestele, lactatele si ouale sunt principalele surse de proteine animale, avand si avantajul unui aport proteo-caloric important intr-un volum mic. Lipidele, desi au o valoare calorica ridicata, nu se recomanda in exces, iar dintre glucide sunt preferate cele din fructe, care au o absorbtie lenta, si nu dulciurile concentrate (produsele zaharoase). Spre deosebire de persoanele "plinute", cele slabe au insa avantajul de a putea consuma orice aliment, cu conditia de a evita excesele", explica dr. Diana Paun, de la Institutul Parhon. Alimente anticancerigene Orice femeie, indiferent de greutatea ei corporala, trebuie sa stie ca exista o serie de alimente cu actiune anticancerigena si rol protector. Astfel, usturoiul stimuleaza functia de aparare a organismului, iar pestele si iaurtul scad grasimile din sange, reducand riscul aparitiei bolilor cardiovasculare. "De asemenea, varza, mazarea si soia par a avea un efect anticancerigen, prevenind aparitia cancerului de san, iar sucurile de legume (morcovi, telina, sfecla), si fructele, fiind bogate in vitamine cu efect antioxidant, au rol de protectie a organismului impotriva diverselor imbolnaviri", mai spune prof. dr. Constantin Dumitrache. Ovarele - secretul feminitatii Importanta majora a ovarelor este data de rolul lor determinant in sexualizarea organismului feminin, dar si in perpetuarea speciei. Ovarele intra in functie abia la pubertate, perioada cand are loc un proces complex de transformari, constand in formarea caracterelor sexuale secundare, maturizarea sexuala, aparitia menstruatiei, precum si dobandirea capacitatii de reproducere. "Limitele pubertatii sunt cuprinse intre 8 si 18 ani si depind de ereditate, alimentatie, clima, factori socio-culturali. Primele semne ale pubertatii feminine sunt reprezentate de cresterea glandei mamare si cresterea in inaltime. Cresterea glandei mamare debuteaza in medie la varsta de 11 ani (8-13 ani) si este completa la 16 ani. Coloratia areolei mamare si a mamelonului, ca si erectilitatea acestuia sunt datorate estradiolului (principalul hormon secretat de ovar), fiind direct proportionale cu sexualizarea", este de parere dr. Corina Neamtu, de la Institutul de Endocrinologie "C.I. Parhon". Menopauza si transformarile din organism Odata cu iesirea din functie a ovarului, femeia este tinta unei serii de modificari. " In aceasta perioada apare atrofia glandei mamare, atrofia genito-urinara si a tegumentelor si o stare psihica caracterizata prin frustrare, anxietate, izolare, frica de singuratate. In plus, din momentul intrarii in menopauza, femeile incep sa scada in inaltime, ca o consecinta a osteoporozei", mai spune dr. Neamtu. Scaderea in inaltime este un semn important al existentei unei fracturi vertebrale, fiind utila comparatia cu inaltimea din perioada de adult tanar. Riscul de fractura este dependent atat de valoarea masei osoase, cat si de factorii de risc individuali. "Este important sa "pornesti la drum" cu o masa osoasa ideala, capitalul osos maxim reprezentand nivelul masei osoase dobandite la sfarsitul perioadei de crestere. Pierderea de masa osoasa urmeaza in tot restul vietii. Capitalul osos maxim "achizitionat" in tinerete reprezinta suma mai multor factori: genetic, normalitatea sexualizarii, un aport optim de calciu si activitatea fizica in timpul perioadei de crestere", explica dr. Adina Ghimigean, de la Institutul Parhon. Aportul de calciu e in legatura cu masa osoasa, in special la varstnici. Recomandarile privind aportul optim de calciu difera de la o varsta la alta: 800-1.200 miligrame/zi in copilarie, 1.200-1.500 mg/zi in adolescenta si in perioada de crestere (12-24 ani), 1.000 mg/zi in perioada de maturitate si 1.500 mg/zi in postmenopauza. De asemenea, vitamina D este foarte importanta pentru rolul sau de a facilita absorbtia calciului, recomandandu-se un aport optim de 400-800 unitati pe zi. "Dat fiind riscul crescut de osteoporoza in menopauza, din alimentatia zilnica a unei femei de varsta a treia nu trebuie sa lipseasca produsele bogate in calciu - lapte dulce sau iaurt, cascaval, branza. In plus, daca o persoana se simte obosita si o supara furnicaturi sau crampe la nivelul fetei, mainilor si picioarelor, unul din motive ar putea fi lipsa de calciu si magneziu. In aceasta situatie, se impune in alimentatie predominanta lactatelor sau a cerealelor, legumelor si fructelor uscate (alimente bogate in magneziu)", explica dr. Diana Paun de la Institutul de Endocrinologie "C.I. Parhon".
Fumatul in unitatile sanitare va fi pedepsit cu 20 de ore de munca in folosul comunitatii
Amenzile sunt de 1-5 milioane lei
Fumatul in unitatile sanitare, de stat sau private este "complet" interzis, a stabilit, joi, plenul Senatului, care a adoptat o ordonanta a Guvernului pentru completarea Legii privind prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun, intrata in vigoare la sfarsitul anului trecut. Incalcarea acestei prevederi se sanctioneaza cu amenda intre unu si cinci milioane de lei sau cu efectuarea a 20 de ore de munca in folosul comunitatii. Barurile, restaurantele, discotecile vor delimita si asigura ventilatia spatiilor destinate fumatorilor, astfel incat aerul poluat sa nu patrunda in spatiul pentru nefumatori. Proiectul explica si faptul ca salile de consiliu, holurile, coridoarele, toaletele, lifturile, birourile si camerele utilizate de doua sau mai multe persoane sunt considerate spatii inchise de la locul de munca, unde fumatul nu este permis. Proiectul de lege urmeaza sa intre in dezbaterea Camerei Deputatilor.
Fumatul in unitatile sanitare, de stat sau private este "complet" interzis, a stabilit, joi, plenul Senatului, care a adoptat o ordonanta a Guvernului pentru completarea Legii privind prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun, intrata in vigoare la sfarsitul anului trecut. Incalcarea acestei prevederi se sanctioneaza cu amenda intre unu si cinci milioane de lei sau cu efectuarea a 20 de ore de munca in folosul comunitatii. Barurile, restaurantele, discotecile vor delimita si asigura ventilatia spatiilor destinate fumatorilor, astfel incat aerul poluat sa nu patrunda in spatiul pentru nefumatori. Proiectul explica si faptul ca salile de consiliu, holurile, coridoarele, toaletele, lifturile, birourile si camerele utilizate de doua sau mai multe persoane sunt considerate spatii inchise de la locul de munca, unde fumatul nu este permis. Proiectul de lege urmeaza sa intre in dezbaterea Camerei Deputatilor.
Reforma trebuie sa inceapa cu directorii de spitale
crede prof. dr. Virgil Paunescu, autorul primului transplant medular din Romania
Datoriile imense acumulate in sistemul sanitar, precum si alte probleme din domeniu, au pus pe ganduri si medicii. Prof. dr. Virgil Paunescu, sef catedra fiziologie-imunologie la Universitatea de Medicina si Farmacie din Timisoara, are experienta in functii administrative, dar s-a facut remarcat prin realizarea primului transplant de maduva din Romania. Prof. Paunescu a identificat cateva solutii pentru rezolvarea situatiei actuale din sistemul sanitar. - Ce ar trebui facut pentru a scadea costurile suportate de asigurarile de sanatate? - In primul rand ar trebui stabilit pachetul standard de servicii pe care le ofera Casele de Asigurari de Sanatate. Pachetul ar trebui sa cuprinda numarul de consultatii, traseul pacientului in sistem, valoarea medicamentelor compensate, valoarea investigatiilor, a analizelor, numarul de zile de spitalizare, modul de acces la urgenta, modalitati de recuperare, precum si metode de prevenire a imbolnavirilor. Ar fi util si un pachet de servicii oferit prin programele de sanatate. - Reducerea numarului de paturi in spitale este benefica? - Redimensionarea sistemului sanitar duce la scaderea costurilor prin desfiintarea sau reorganizarea unor unitati sanitare ineficiente. Acestea consuma fonduri foarte mari in comparatie cu serviciile medicale oferite. In spitale, excedentul de paturi obtinut prin redimensionare poate fi trecut in administrarea Ministerului Muncii si transformate in "paturi" sociale. - Se impune o disponibilizare de personal din sistemul sanitar? - Trebuie eliminat personalul excedentar si distribuit eficient personalul medical si auxiliar. O data cu introducerea sistemelor informatice in unitatile sanitare se va putea tine o evidenta clara a consumurilor acestor unitati. In cazul in care se constata abateri, persoanele gasite direct vinovate trebuie sanctionate. In plus, nu trebuie sa se permita directorului de spital sa presteze activitatii medicale in timpul programului sau sa lucreze concomitent atat in sectorul public, cat si in cel privat. Reforma trebuie sa inceapa cu directorii, cu cei care conduc sistemul. - In cazul pacientilor ar trebui impuse unele restrictii? - Trebuie stabilite cat mai urgent drepturile si obligatiile pacientilor. Pacientii trebuie sa fie informati atat in momentul asigurarii, cat si in cazul internarilor in spitale. Este necesara realizarea unor chestionare care trebuie distribuite pacientilor la intrarea in orice unitate sanitara, prin care acestia sa isi poata exprima deschis parerile privind activitatea unitatii, relatiile cu personalul, conditiile de habitat, iar dupa evaluare se vor lua masurile care se impun. - Pacientul ar trebui obisnuit sa se duca la medic periodic, chiar daca nu este bolnav? - La ora actuala exista mari disfunctionalitati la nivelul medicinei preventive. Sunt probleme cu vaccinarile obligatorii, urmarirea bolnavilor cu tuberculoza. Nici la urmarirea raspandirii bolilor venerice sau a infectiilor cu HIV nu se observa progrese. Trebuie luate masuri pentru cointeresarea medicilor de familie in vederea acoperirii corespunzatoare a activitatilor de urmarire si preventie. - Ce alte schimbari ar mai trebui facute? - Ministerul si Casele de Asigurari ar trebui sa publice lunar modul de alocare al fondurilor. Informatiile de interes public legate de gestionarea fondurilor trebuie sa fie usor accesibile, pe paginile de pe Internet ale acestor institutii. Ar trebui, de asemenea, create unele facilitati pentru personalul medical. Medicii care au efectuat un stagiu de 1-3 ani in mediu rural ar trebui sa primeasca bonus in puncte la rezidentiat. Comunitatea locala ar trebui sa se implice in amenajarea cabinetului si locuintei medicului de familie, in mediul rural.
Datoriile imense acumulate in sistemul sanitar, precum si alte probleme din domeniu, au pus pe ganduri si medicii. Prof. dr. Virgil Paunescu, sef catedra fiziologie-imunologie la Universitatea de Medicina si Farmacie din Timisoara, are experienta in functii administrative, dar s-a facut remarcat prin realizarea primului transplant de maduva din Romania. Prof. Paunescu a identificat cateva solutii pentru rezolvarea situatiei actuale din sistemul sanitar. - Ce ar trebui facut pentru a scadea costurile suportate de asigurarile de sanatate? - In primul rand ar trebui stabilit pachetul standard de servicii pe care le ofera Casele de Asigurari de Sanatate. Pachetul ar trebui sa cuprinda numarul de consultatii, traseul pacientului in sistem, valoarea medicamentelor compensate, valoarea investigatiilor, a analizelor, numarul de zile de spitalizare, modul de acces la urgenta, modalitati de recuperare, precum si metode de prevenire a imbolnavirilor. Ar fi util si un pachet de servicii oferit prin programele de sanatate. - Reducerea numarului de paturi in spitale este benefica? - Redimensionarea sistemului sanitar duce la scaderea costurilor prin desfiintarea sau reorganizarea unor unitati sanitare ineficiente. Acestea consuma fonduri foarte mari in comparatie cu serviciile medicale oferite. In spitale, excedentul de paturi obtinut prin redimensionare poate fi trecut in administrarea Ministerului Muncii si transformate in "paturi" sociale. - Se impune o disponibilizare de personal din sistemul sanitar? - Trebuie eliminat personalul excedentar si distribuit eficient personalul medical si auxiliar. O data cu introducerea sistemelor informatice in unitatile sanitare se va putea tine o evidenta clara a consumurilor acestor unitati. In cazul in care se constata abateri, persoanele gasite direct vinovate trebuie sanctionate. In plus, nu trebuie sa se permita directorului de spital sa presteze activitatii medicale in timpul programului sau sa lucreze concomitent atat in sectorul public, cat si in cel privat. Reforma trebuie sa inceapa cu directorii, cu cei care conduc sistemul. - In cazul pacientilor ar trebui impuse unele restrictii? - Trebuie stabilite cat mai urgent drepturile si obligatiile pacientilor. Pacientii trebuie sa fie informati atat in momentul asigurarii, cat si in cazul internarilor in spitale. Este necesara realizarea unor chestionare care trebuie distribuite pacientilor la intrarea in orice unitate sanitara, prin care acestia sa isi poata exprima deschis parerile privind activitatea unitatii, relatiile cu personalul, conditiile de habitat, iar dupa evaluare se vor lua masurile care se impun. - Pacientul ar trebui obisnuit sa se duca la medic periodic, chiar daca nu este bolnav? - La ora actuala exista mari disfunctionalitati la nivelul medicinei preventive. Sunt probleme cu vaccinarile obligatorii, urmarirea bolnavilor cu tuberculoza. Nici la urmarirea raspandirii bolilor venerice sau a infectiilor cu HIV nu se observa progrese. Trebuie luate masuri pentru cointeresarea medicilor de familie in vederea acoperirii corespunzatoare a activitatilor de urmarire si preventie. - Ce alte schimbari ar mai trebui facute? - Ministerul si Casele de Asigurari ar trebui sa publice lunar modul de alocare al fondurilor. Informatiile de interes public legate de gestionarea fondurilor trebuie sa fie usor accesibile, pe paginile de pe Internet ale acestor institutii. Ar trebui, de asemenea, create unele facilitati pentru personalul medical. Medicii care au efectuat un stagiu de 1-3 ani in mediu rural ar trebui sa primeasca bonus in puncte la rezidentiat. Comunitatea locala ar trebui sa se implice in amenajarea cabinetului si locuintei medicului de familie, in mediul rural.
Vama Veche readuce in prim-plan iubirea
Sa nu vi se para lucru de mirare ca, de martisor, grupul Vama Veche va aduce spectacolul "Am sa ma intorc barbat". Acest musical (definit drept cea mai buna forma de promovare a albumului omonim) nu vorbeste doar despre armata si dezumanizare, despre violenta si micime, ci, mai ales, despre ceva "care nu mai este pe lista noastra de prioritati": dragostea. Puteti incepe, asadar, anotimpul iubirii cu o pledoarie pentru tot ce este luminos in noi, pentru sentiment si speranta. Sambata, 1 martie, se va face primavara si in sufletele voastre, daca veti ajunge la Teatrul National din Bucuresti. De la ora 20, in Sala Mare se va da dezlegare la emotie. Muzica rock si spectacol de teatru deopotriva, "Am sa ma intorc barbat" va va demonstra ca primavara vine dinauntrul fiecaruia.
"Piata romaneasca este opaca la ideea de circulatie a obiectului artistic"
Pe strada pictor Stefan Luchian nr. 12, criticul de arta Pavel Susara a deschis, anul trecut in luna iunie, o galerie de arta, care s-a impus deja in peisajul artistic bucurestean, prin expozitiile cu totul speciale pe care le-a gazduit. In aceste zile, de exemplu, pot fi vazute 85 de lucrari semnate Corneliu Baba, apartinand Muzeului Banatului Timisoara si unor colectii particulare. Privitorul va fi placut impresionat de felul in care sunt puse in evidenta lucrarile si de faptul ca totul se "ofera" intr-un mod firesc, de la textura panzei pana la felul in care sunt asezate culorile. Stiind ca nu este deloc usor in Romania sa deschizi o galerie, sa o faci cunoscuta si, eventual, sa iti aduca si un profit, am vorbit cu Pavel Susara, care ne-a amintit, inca o data, ca trebuie, inainte de orice, sa ai curaj pentru a te impune in pseudopiata de arta care exista in Romania, dar ca, pe un astfel de teren, inca fara legi bine determinate, poti avea "sanse de intemeietor". - Cotele artistilor cunoscuti de la noi sunt destul de ridicate in Romania, pentru un Grigorescu, de exemplu, platindu-se si 30.000 sau 40.000 de dolari. Acelasi pret il obtine o panza de Grigorescu si pe piata straina? - Pe o alta piata de arta, Grigorescu nu are fundament, nu are suport. Acolo, totul merge pe istorie, pe asezarea in memorie, nu pe improvizatie. Daca azi, la Bucuresti, poti vinde un Grigorescu cu 50.000 de dolari, maine, la Paris, ai noroc daca obtii pe el 3.000 de dolari. Nu acelasi lucru s-ar fi intamplat daca Grigorescu ar fi circulat de la inceputul secolului; acum probabil ca s-ar fi vandut nu cu cateva mii, ci cu sute de mii de dolari. La fel s-ar fi intamplat si cu Andreescu, mai ales ca amandoi aveau acrosuri in culturi occidentale. Daca Brancusi ar fi ramas in Romania, de exemplu, nu ar fi avut in nici un caz aceeasi dinamica pe care a avut-o, fiind la Paris. Necirculand, Paciurea, a carui valoare artistica este impresionanta, nu a avut sansa lui Brancusi, iar acum nu este cunoscut in afara. - In aceste conditii, care ar fi sansele pentru piata noastra de arta? - Nenorocirea cea mai mare a pietei noastre de arta este opacitatea. Spatiul nostru este opac fata de ideea de circulatie a obiectului artistic. In 1910, Muzeul National de Arta al Romaniei a achizitionat 190 de lucrari de Grigorescu. Intrebarea care se ridica este: ce faci cu sute de lucrari de acelasi autor? Si tablele de legi ale lui Moise, daca ar fi aparut in mii de exemplare, ca sa fie eficiente trebuia sa fie raspandite in toata lumea. O sansa pentru Grigorescu ar fi fost o politica de circulatie sustinuta de MNAR. Factorul dinamic este cel care manipuleaza obiectul, iar in acest context dinamismul trebuia asigurat de schimburile cu alte muzee din lume. Era necesar sa se instituie o politica de schimburi cu marile muzee: de exemplu, MNAR ar fi dat Muzeului Louvre trei lucrari de Grigorescu in schimbul unei lucrari de Millet. Beneficiul ar fi fost exclusiv al Romaniei. Grigorescu ajungea sa fie expus la Louvre, deci devenea cunoscut, iar noi aveam o lucrare de Millet. Acelasi lucru ar fi trebuit sa se intample cu muzee din Italia, Anglia sau Germania. Dar noi am stat "cu fundul" pe patrimoniu, socotind ca orice tranzactie de acest tip este vinovata si astfel am ajuns sa avem sute de lucrari pe care sa le stim doar noi. - Ce s-a intamplat in ultimii ani? Am iesit din climatul acesta de suspiciune si am inceput sa privim firesc fenomenul artistic plastic? - In toti acesti ani, ca de altfel si inainte, nu am avut cadrul legislativ pentru o existenta demna a acestei componente artistice, lucru care a avantajat mult piata neagra, implicit piata falsurilor. (Poti falsifica un Patrascu cu nu mai mult de 100 de dolari si apoi il poti vinde cu cateva mii; ai nevoie si de un "fraier calificat" care sa ti-l cumpere, dar acestia se mai gasesc inca. Pe piata neagra, falsurile circula liber si aduc beneficii enorme, acest tip de trafic fiind mai eficient decat traficul cu stupefiante, iar riscul este cu mult mai mic). Treisprezece ani nu am avut institutia obiectului de arta. Asa s-a ajuns sa avem manipulatori de arta, nu experti de arta, si, natural, foarte multe falsuri. Totul deoarece nu s-a fondat institutia autentificarii. Incepand de anul trecut, s-a nascut institutia expertului de arta. (Textul integral in Adevarul Literar si Artistic)
Rezistenta prin cultura
La treisprezece ani si mai bine de la Revolutie, inventarul lucrarilor documentate si sistematice despre "caznele" literaturii romane in regimul comunist este destul de sarac. Cu cateva exceptii (seria de volume scoase de Ana Selejan, de pilda), s-a judecat, mai mult decat s-a analizat, ceea ce a fost. S-au adus grave si indistincte acuze de colaborationism, s-a spus ca literatura romana postbelica e o Siberie a spiritului, ca nimic valoros nu s-a creat aici timp de patru decenii, au fost tratate in devalmasie si expediate in registrul pamfletului "obsedantul deceniu" si perioada dezghetului saizecist, tezele din iulie 1971 si reactia intelectualilor nostri, autonomia esteticului si teza protocronismului, alte si alte subiecte dificile, pe care numai printr-o investigatie serioasa le putem intelege in toata incalceala lor. De curand, a fost lansata la apa o alta minunatie: ca toate romanele politice dinainte de '89 sunt, prin propagarea unor jumatati de adevaruri, mai periculoase si mai vinovate decat bine cunoscutele, tristele omagii adresate de scriitori perechii Ceausescu. Pe acest fundal al dezinvolturii verbale ori publicistice, sunt cu atat mai importante studiile si volumele care incearca sa explice, dupa o cercetare atenta a textelor si contextelor, raportul dintre ideologie si literatura, dintre Sistem si Scriitor, in Romania socialista. Un asemenea volum, cu adevarat remarcabil, a reprezentat, in 1999, debutul editorial al unei tinere cercetatoare de la Cluj, Sanda Cordos. A doua editie din Literatura intre revolutie si reactiune (Biblioteca Apostrof, 2002) readuce in discutie criza: un termen impovarat cu numeroase acceptii, conotat pozitiv sau negativ si avand, la noi, o bogata ramificatie, la intretaierea spatiului literar cu cel social-politic. Sanda Cordos analizeaza metodic si aplicat semnificatiile crizei in modernism si postmodernism, in Vest (unde e o tema culturala) si in Est (unde e un rezultat al infestarii ideologice), in literatura rusa si in literatura noastra. Ea cauta si descopera articulatiile doctrinare, umflate monstruos in corpul literaturii, si reductibile, in fond, la primitiva teorie a lui Jdanov si la "genialele" propozitii ale lui Stalin. Ceea ce impresioneaza, insa, si mai mult este paralela facuta intre Rusia sovietica a anilor '30, si Romania comunizata din anii '50. Aceeasi brutalitate a regimului fata de artisti, aceleasi metode de convingere (spectrul saraciei si al inchisorii), acelasi centralism ce arunca in afara spatiului public orice manifestare de independenta, de reflectie libera si demna. Si o aceeasi lupta dusa de scriitorii veritabili (tovarasi de suferinta, in lagarul socialist) pentru a scrie o literatura adevarata, sub raport estetic si/ sau etic. Datorita acestei rezistente disperate, prin cultura si in marginile ei, avem astazi o literatura postbelica autentica si originala. Excelenta carte semnata de Sanda Cordos explica limpede si convingator ceea ce criticii si cititorii seriosi stiau deja... din citite.
Lumea moderna intr-un roman politist
Editura Humanitas nu se dezminte - alegerile sale se pastreaza intr-o zona de interes maxim si au grija sa imbine utilul cu placutul. Recent aparuta Istorie a lumii moderne, semnata de Paul Johnson, surprinde aproape intreg secolul XX, iar scriitura autorului - alerta, surprinzatoare, imbinand informatiile precise cu o abordare personala, scriitoriceasca - recomanda acest volum nu numai ca pe o opera utila, ci si ca pe o lectura de placere. Nu e putin lucru sa citesti aceste pagini, chiar daca destul de numeroase, in total aproape 850, fara sa le poti lasa din mana, de parca ar fi vorba despre un roman politist. Iar cand personajele acestui "roman" sunt Einstein, Hitler, Stalin, Nixon, Gorbaciov si multi altii, lucrurile devin cu atat mai interesante. Un best-seller notabil, care ofera inclusiv o trecere in revista a cauzelor care au dus la caderea comunismului. Sunt sanse sa intelegem, citind aceasta carte, cum se face ca am ajuns in pragul unui nou razboi mondial.
Ametit de dragoste
Si spectatorii ies putin ametiti de la acest film, ca si cum ar fi baut un cocktail aromat, dar nu unul mixat - cum s-a spus - pe principiul "cate putin din toate, sa vedem ce iese". Dupa "Boogie Nights" si "Magnolia" ("Ursul de Aur" la Berlin 2000), "Punch-Drunk Love" il impune definitiv pe Paul Thomas Anderson. Tanarul cineast are nu numai indrazneala experimentului, ci si imaginatia amintitului cocktail, altfel zis, a incercarii. Mai greu ne-am putea inchipui o comedie a la Minnelli - anii '50 - in care s-au topit portii bune din ingredientele fratilor Coen, contemporanii nostri. Inceputul nu promitea nimic bun, ziua modestului sef de depozit pornise mai degraba prost: o masina trecuse amenintator prin fata hardughiei sale, cineva ii lasase in usa si o pianina - nici mai mult, nici mai putin - pentru ca, la scurt timp, o gratioasa necunoscuta sa-l roage a-i pastra cheile autoturismului. Suspansul este aproape gata. Dupa toate cele, surorile - sapte harpii - il terorizeaza la telefon. Omul lupta cum poate impotriva agresivitatii celor din jur, iar la nevoie imbraca blana mielului turbat, sparge tot ce-i iese in cale. Ca toti timizii, este in stare de gesturi marete. Din depozitul deprimant in care l-am cunoscut, autorul il expediaza direct in Hawaii, pentru a-i face o surpriza femeii de care pare a fi indragostit, in felul lui. Nimic din ceea ce traieste eroul nostru, sau din ceea ce ii trece prin cap, nu urmeaza legea obisnuitelor reactii, nici macar a celor stiute din filme. Plasati in ceea ce se numeste "cadru in cadru", in spatiul unei usi larg deschise, eroii au ramas nemiscati, inlantuiti intr-un sarut, in timp ce in strada trecatorii pasesc ordonat, ca intr-o miscare muzicala, incoace si incolo. Lumea intreaga pare a se imparti, din acel moment, in oameni al caror rost este sa mearga, hotarat, de la dreapta la stanga unii, de la stanga la dreapta altii, doar pentru a fi un fundal coregrafic adecvat celor doi, suveran indiferenti la orice du-te vino. Inventiv, efervescent, Paul Thomas Anderson a riscat si in materie de distributie, optand pentru Adam Slander (Baiatul cu apa rece), actor pana acum fara succes in Europa, unde era receptat ca un soi de plavan greu de urnit, si pentru Emily Watson (Breaking the Waves), de atatea ori destinata tragediei. Un cuplu neverosimil, imposibil in aparenta, reinventeaza dragostea. Nu ne mira cand el declara: "Te iubesc atat de mult ca-mi vine sa-ti zdrobesc capul cu un ciocan". La urma urmei, nu se spune ca trebuie sa dai fiintei iubite tot ce este mai bun in tine? Eroul lui Anderson asta stia sa faca cel mai bine.
Sa vina tinerii
"Occident" si "Furia" si-au impartit distinctiile
"Fructele au depasit promisiunea florilor", a amintit, ieri, presedintele Uniunii Cineastilor, academician Mihnea Gheorghiu, pentru a marca imbucuratorul semn distinctiv al premiilor ce au rasplatit creatia cinematografica a anului trecut. Filmele "Occident" si "Furia" si-au impartit meritele: Cristian Mungiu a fost rasplatit cu Premiul pentru scenariu si regie, Radu Muntean cu cel pentru Opera Prima, celor doua creatii revenindu-le si: premiile pentru imagine (Vivi Dragan Vasile - "Occident"), interpretare masculina ex-aequo (Alexandru Papadopol - "Occident", Dragos Bucur - "Furia" - foto), pentru interpretare feminina rol secundar (Coca Bloos - "Occident", dar si pentru "Dupa-amiaza unui tortionar"), interpretare masculina rol secundar (Andi Vasluianu - "Furia"), montaj (Valentin Obretin - "Furia"). Premiul special al Juriului a fost adjudecat de Alexandru Solomon cu documentarul "Franzela exilului", iar actrita Maria Ploae a dobandit premiul pentru interpretare feminina cu rolul din "Binecuvantata fii, inchisoare", de Nicolae Margineanu. O mentiune speciala a revenit elevului Tudor Necula "pentru contributia personala in interpretarea rolului titular din "Noro", de Radu Gabrea. Cunoscutul cineast Ion Truica a intrat si el in vederile juriului cu volumul "Poetica animatiei" - premiul pentru carte de cinema. Scurtmetrajul s-a remarcat prin premiul obtinut de Sorin Iliesiu pentru filmul "Restauratorul". Juriul compus din Irina Petrescu - presedinte, Cristina Corciovescu - secretar, Stefan Antonescu, Elisabeta Bostan, Nicolae Cabel, Manuela Cernat, Viorel Domenico, Florin Mihailescu si Victoria Marinescu nu a acordat Marele Premiu.
"Fructele au depasit promisiunea florilor", a amintit, ieri, presedintele Uniunii Cineastilor, academician Mihnea Gheorghiu, pentru a marca imbucuratorul semn distinctiv al premiilor ce au rasplatit creatia cinematografica a anului trecut. Filmele "Occident" si "Furia" si-au impartit meritele: Cristian Mungiu a fost rasplatit cu Premiul pentru scenariu si regie, Radu Muntean cu cel pentru Opera Prima, celor doua creatii revenindu-le si: premiile pentru imagine (Vivi Dragan Vasile - "Occident"), interpretare masculina ex-aequo (Alexandru Papadopol - "Occident", Dragos Bucur - "Furia" - foto), pentru interpretare feminina rol secundar (Coca Bloos - "Occident", dar si pentru "Dupa-amiaza unui tortionar"), interpretare masculina rol secundar (Andi Vasluianu - "Furia"), montaj (Valentin Obretin - "Furia"). Premiul special al Juriului a fost adjudecat de Alexandru Solomon cu documentarul "Franzela exilului", iar actrita Maria Ploae a dobandit premiul pentru interpretare feminina cu rolul din "Binecuvantata fii, inchisoare", de Nicolae Margineanu. O mentiune speciala a revenit elevului Tudor Necula "pentru contributia personala in interpretarea rolului titular din "Noro", de Radu Gabrea. Cunoscutul cineast Ion Truica a intrat si el in vederile juriului cu volumul "Poetica animatiei" - premiul pentru carte de cinema. Scurtmetrajul s-a remarcat prin premiul obtinut de Sorin Iliesiu pentru filmul "Restauratorul". Juriul compus din Irina Petrescu - presedinte, Cristina Corciovescu - secretar, Stefan Antonescu, Elisabeta Bostan, Nicolae Cabel, Manuela Cernat, Viorel Domenico, Florin Mihailescu si Victoria Marinescu nu a acordat Marele Premiu.
Petrecerea Martisorului, la Muzeul Satului
Daca vreti sa simtiti prima zi a primaverii calendaristice intr-un cadru special, care sa va aminteasca de spatiul unde amuleta (pentru ca asa incepe istoria atat de cunoscutului martisor) era daruita pentru a-l apara pe purtator de fortele malefice, trebuie sa mergeti la Muzeul Satului. Sambata, incepand de la ora 11,30, vor fi martisoare de vanzare, vor fi aduse in actualitate practici rituale, se va incinge Hora Martisorului, pentru ca, la sfarsit, sa fie Petrecerea Martisorului. Totul cu o singura conditie: sa purtati un snur alb cu rosu, nu de alta, dar ca sa va mearga bine tot anul.
Mic dejun cu dans la bara
Multe lucruri sunt de-a-ndoaselea in tara asta, asa incat poate ca n-ar trebui sa ne mai mire ca televiziunea de la noi inverseaza toate regulile instituite vreodata in acest mediu de catre profesionistii din intreaga lume. Se vede treaba ca in audiovizualul romanesc activeaza tot soiul de "pionieri", de inovatori, care se pot plange, la o adica, de neintelegerea ce vine din partea societatii intregi. Adica de ce nu s-ar putea difuza intr-o emisiune matinala un material despre o tanara care "face cariera" dansand la bara intr-un club bucurestean? Numita Oana, altfel destul de bine... hranita, era urmarita de reporteri pas cu pas - cum isi pregateste intrarea in scena, cum se costumeaza - si intervievata pe larg. Povestea ca se antreneaza, ca munceste, dupa ce amintea, in treacat, jena initiala pe care o avusese fata de acest atat de special "mod de exprimare" (asa ii spunem noi, ea nu prea stia cum sa-i zica). Mai vorbea despre ea un ins (dedesubtul figurii lui scria PR Club!) care preciza ca Oana este mandria clubului in care "presteaza", foarte apreciata de clienti si pusa pe toate afisele publicitare. Toate aceste amanunte erau pigmentate cu imagini extrase din "programul artistic" al performerei, asa incat tot omul avea sansa de a ramane cu micul dejun in gat, pentru a urmari ceea ce se cheama in alte parti "program pentru adulti", iar la noi s-ar putea consacra prin "streaptease la cafeaua de dimineata" . Nu m-am lamurit daca scopul asa-zisului reportaj era publicitate mascata pentru clubul cu pricina sau era o generoasa oferta de "model de viata" pentru pustii care nu plecasera inca la gradinita si erau ajutati pe aceasta cale sa-si aleaga o viitoare meserie... Poate clarificam intr-o alta dimineata, pana se hotaraste CNA-ul cam ce tip de amenda ar fi potrivita pentru asa ceva.
Cumetrie si cinematografie
Cu toate ca la sfarsitul anului trecut a aparut o Lege care ar fi trebuit sa lamureasca starea de lucruri din cinematografia romaneasca, lasand loc liber valorii pentru a fi promovata, lipsa normelor metodologice care sa faca legea aplicabila favorizeaza in continuare primatul intereselor de gasca. In urma cu cateva zile s-a incheiat inscrierea proiectelor la concursul lansat de Centrul National al Cinematografiei, iar lista celor inscrisi pune pe ganduri pe oricine, fiindca ea sfideaza bunul simt. Nu mai putin de cinci dintre membrii actualului Colegiu Consultativ - care oricum functiona in ilegalitate, fiindca ar fi trebuit schimbat odata cu aparitia noii Legi, dar mandatul i-a fost prelungit sub semnatura ministrului Culturii, Razvan Theodorescu - se regasesc pe lista autorilor de proiecte, fie sub forma de scenaristi, fie in calitate de regizori sau producatori. Alti trei membri ai sus-numitului Colegiu (in total sunt noua) alcatuiesc Comisia de concurs, adica aleg castigatorii concursului, pentru care anul acesta au fost "aruncati in joc" 130 de miliarde lei. Numele celor care au depus proiecte nu sunt greu de ghicit. Senatorul Sergiu Nicolaescu, initiatorul Legii Cinematografiei, presedinte al Colegiului Consultativ, s-a inscris in concurs atat in calitate de regizor, cat si de producator, exemplul fiindu-i urmat de Serban Marinescu (regie), Petre Salcudeanu (scenarist), Geo Saizescu (scenariu si regie), Ioan Carmazan (doua proiecte la care semneaza si scenariu si regie, plus senariul pentru un film ce ar urma sa fie semnat de Sergiu Nicolaescu). De remarcat ca acest Colegiu recomanda cine sa faca parte din Comisia de concurs, prin urmare pe cine altcineva decat pe colegii lor - Fanus Neagu, D.R.Popescu si Andrei Blaier ar fi putut sa propuna? Si daca tinem seama de o declaratie recenta a presedintelui CNC, Decebal Mitulescu (cel care, oficial, numeste Comisia de concurs), care spunea ca "este decis sa tina seama de recomandarile Colegiului", e limpede ce maini spala alte maini si cui apartin toate aceste ... membre inferioare. Cumetria aceasta, amintind de vremuri pe care unii, in naivitatea lor, le cred trecute, n-ar fi fost posibila daca intre timp ar fi aparut normele metodologice necesare aplicarii Legii Cinematografiei, dar acestea, desi formulate deja, inca mai ratacesc prin ministerele in care trebuie semnate. Iar creatorii care ardeau de nerabdarea de a face film nu puteau sa mai astepte ca acestea sa fie publicate. Mai ales ca, in acest caz, aranjamentele lor, atat de transparente acum, ar fi fost mult mai greu de elaborat.
Don Quijote si Hamlet in concurs
British Council si Institutul Cervantes va invita sa participati la concursul de eseuri intitulat: Don Quijote & Hamlet: doua mituri ale modernitatii. Competitia este organizata in cadrul manifestarilor prilejuite de Ziua Mondiala a Cartii (23 aprilie). Conditiile de participare sunt: varsta: 18-35 de ani, eseul: maximum 1.800 de cuvinte (aproximativ 6 pagini), limba: engleza si/sau spaniola. Data-limita pentru depunerea eseurilor este 3 aprilie (eseurile se depun la sediile celor doua institutii organizatoare: British Council, Calea Dorobantilor nr. 14; Institutul Cervantes, strada Marin Serghiescu nr. 12, Bucuresti). Premiul consta intr-un curs de limba engleza si un curs de limba spaniola (in valoare de aproximativ 300 euro) + inscriere de un an la bibliotecile British Council si Cervantes. Decernarea premiilor va avea loc cu ocazia Zilei Mondiale a Cartii, 23 aprilie, la sediul Institutului Cervantes.
Conducerea West Bank - schimbata
Intreaga echipa de conducere a West Bank a fost inlocuita, ca urmare a preluarii, in iunie 2002, a grupului Cardine, din care facea parte banca, de catre grupul italian SanPaolo IMI, a declarat reprezentantul SanPaolo, Marco Capellini. Capellini a precizat ca schimbarile decise in Adunarea Generala Extraordinara si Ordinara a Actionarilor West Bank nu au legatura cu arestarea omului de afaceri Gheorghe Medintu, adaugand ca "SanPaolo a vrut sa aiba un nucleu de specialisti italieni la conducerea bancii". El a precizat ca schimbarile au fost impuse de demisia a cinci membri italieni din Consiliul de Administratie, care au preluat alte posturi in grupul SanPaolo. Pana la aprobarea de catre BNR a propunerilor facute, conducerea West Bank va fi asigurata, insa, tot de Cornel Pirtea, actualul presedinte al CA. Pirtea a declarat ca a ajuns la o intelegere convenabila cu reprezentantii SanPaolo, dar nu a vrut sa faca public datele acestei intelegeri. "Printre altele, pot sa spun ca sunt satisfacut si ca voi fi platit sa ma odihnesc o perioada buna de timp", a precizat Pirtea.
Cinci investitori - interesati de Electrica Banat si Dobrogea
Partea romana - "satisfacuta" din punct de vedere cantitativ
"Exista interes din partea investitorilor pentru societatile Electrica Banat si Electrica Dobrogea", ne-a declarat Doru Laurian Badulescu, seful Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI). Pana la finele zilei de lucru de ieri (ora 16,30) - 28 februarie a fost termenul limita - au fost depuse, la OPSPI, cinci expresii de interes pentru privatizarea celor doua societati. "Este vorba despre companii importante, si anume: BKGW Elvetia, un consortiu format din ABB si Grifco, PPC Grecia, ENEL Italia si RVE Austria", ne-a spus Badulescu, exprimandu-si satisfactia pentru ofertele primite. "Suntem satisfacuti din punct de vedere cantitativ. Cinci oferte de asemenea calibru pentru piata romaneasca, mai ales in conjunctura internationala actuala, inseamna foarte mult. Insa, am decis sa punem accentul pe aspectul calitativ al privatizarii, motiv pentru care vom analiza fiecare expresie de interes in parte", a afirmat responsabilul cu privizarea in industrie. Unele companii europene nu participa la privatizarea celor doua filiale din cauza conjucturii internationale nefavorabile unor investitii de mare amploare, sustin reprezentanti ai Ministerului Industriei. Marile schimbari in cadrul concernelor, lipsa de capital, lipsa investitiilor americane pe piata europeana, declinul economiilor nationale sunt doar cateva motive invocate de investitorii europeni. In maximum o saptamana reprezentantii OPSPI vor analiza expresiile de interes, urmand sa se sfatuiasca si cu firma de consultanta (BNP Paribas) daca vor selecta una dintre oferte sau vor decide prelungirea termenului de depunere a scrisorilor de interes pentru privatizarea Electrica Banat si Electrica Doborgea. Guvernul s-a angajat fata de FMI sa privatizeze, pana la finele anului 2003, doua societati de distributie a energiei electrice.
"Exista interes din partea investitorilor pentru societatile Electrica Banat si Electrica Dobrogea", ne-a declarat Doru Laurian Badulescu, seful Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI). Pana la finele zilei de lucru de ieri (ora 16,30) - 28 februarie a fost termenul limita - au fost depuse, la OPSPI, cinci expresii de interes pentru privatizarea celor doua societati. "Este vorba despre companii importante, si anume: BKGW Elvetia, un consortiu format din ABB si Grifco, PPC Grecia, ENEL Italia si RVE Austria", ne-a spus Badulescu, exprimandu-si satisfactia pentru ofertele primite. "Suntem satisfacuti din punct de vedere cantitativ. Cinci oferte de asemenea calibru pentru piata romaneasca, mai ales in conjunctura internationala actuala, inseamna foarte mult. Insa, am decis sa punem accentul pe aspectul calitativ al privatizarii, motiv pentru care vom analiza fiecare expresie de interes in parte", a afirmat responsabilul cu privizarea in industrie. Unele companii europene nu participa la privatizarea celor doua filiale din cauza conjucturii internationale nefavorabile unor investitii de mare amploare, sustin reprezentanti ai Ministerului Industriei. Marile schimbari in cadrul concernelor, lipsa de capital, lipsa investitiilor americane pe piata europeana, declinul economiilor nationale sunt doar cateva motive invocate de investitorii europeni. In maximum o saptamana reprezentantii OPSPI vor analiza expresiile de interes, urmand sa se sfatuiasca si cu firma de consultanta (BNP Paribas) daca vor selecta una dintre oferte sau vor decide prelungirea termenului de depunere a scrisorilor de interes pentru privatizarea Electrica Banat si Electrica Doborgea. Guvernul s-a angajat fata de FMI sa privatizeze, pana la finele anului 2003, doua societati de distributie a energiei electrice.
Ultimul curs de referinta leu/dolar
BNR a anuntat, ieri, ultimul curs de referinta al monedei nationale calculat in functie de dolar, dupa 12 ani in care piata valutara din Romania a folosit moneda americana ca valuta de raportare. "Astazi, 28 februarie, Banca Nationala se desparte de cursul leu/dolar, dupa exact 12 ani si zece zile. De la 18 februarie 1991, cand dolarul era de 200 de lei, banca centrala a transmis zi de zi cursul leu/dolar. De la 3 martie, trecand la cursul de referinta leu/euro, BNR va face un pas mic catre pasul cel mare, scopul final fiind ca la sfarsitul acestui deceniu sa ajungem sa inlocuim leul cu euro", a declarat, pentru Mediafax, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Pentru luni, BNR a anuntat un curs de 33.121 de lei pentru un dolar. In cei 12 ani de utilizare a dolarului ca referinta, moneda americana s-a apreciat cu 16.640%, adica raportul dolar/leu a crescut de 165 de ori. Cursul anuntat de BNR este cu 1,13% mai mic fata de cel valabil la sfarsitul anului trecut. In aceeasi perioada, moneda europeana a crescut cu 2,28%. Cursul calculat pentru luni de Banca Nationala este de 35.718 lei pentru un euro, in coborare cu 25 de unitati fata de sedinta precedenta.
Consumatorii casnici pot plati factura la curent in 60 de zile
Pana acum, termenul era de 37 de zile
Consumatorii casnici care nu achita facturile la energia electrica in termen de 60 de zile vor ramane pe intuneric. Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) a modificat contractele-cadru de furnizare a energiei la consumatori, prelungind termenul dupa care furnizorul poate intrerupe alimentarea cu energie pentru neplata facturii de la 37 de zile la 60 de zile. ANRE a mai stabilit ca rezilierea contractului se poate efectua dupa 120 de zile, fata de 52 in prezent. La consumatorii industriali, aceste termene sunt de 55 zile (fata de 25 zile in vechile contracte), respectiv 70 zile (fata de 40 zile). Totodata, noile contracte-cadru prevad ca, in cazul neindeplinirii in termen de 30 de zile de la data scadentei a obligatiilor de plata, debitorii sa plateasca in afara sumei datorate, penalitati pentru fiecare zi de intarziere.
Consumatorii casnici care nu achita facturile la energia electrica in termen de 60 de zile vor ramane pe intuneric. Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) a modificat contractele-cadru de furnizare a energiei la consumatori, prelungind termenul dupa care furnizorul poate intrerupe alimentarea cu energie pentru neplata facturii de la 37 de zile la 60 de zile. ANRE a mai stabilit ca rezilierea contractului se poate efectua dupa 120 de zile, fata de 52 in prezent. La consumatorii industriali, aceste termene sunt de 55 zile (fata de 25 zile in vechile contracte), respectiv 70 zile (fata de 40 zile). Totodata, noile contracte-cadru prevad ca, in cazul neindeplinirii in termen de 30 de zile de la data scadentei a obligatiilor de plata, debitorii sa plateasca in afara sumei datorate, penalitati pentru fiecare zi de intarziere.
Bill Gates ramane cel mai bogat om din lume
Leo Kirsch si-a pierdut averea, de 11,5 miliarde dolari,in mai putin de trei ani
Desi a pierdut aproape zece miliarde de dolari in 2002, presedintele si fondatorul grupului Microsoft, Bill Gates, a ramas cea mai bogata personalitate din lume, averea sa ajungand la aproape 41 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului intocmit de publicatia financiara Forbes, citata de Reuters. Pe locul al doilea se plaseaza investitorul Warren Buffett, a carui avere s-a diminuat de la 35 de miliarde de dolari la 30,5 miliarde de dolari, in 2002. Topul primelor zece pozitii ii include pe Paul Allen, co-fondatorul Microsoft, Lawrence Ellison, directorul executiv al companiei rivale de aplicatii software Oracle, oamenii de afaceri din industria germana de comert cu amanuntul Karl si Theo Albrecht, printul saudit Alwalled Bin Talal Alsaud si mostenitorii Wal-Mart Stores Inc, cel mai mare lant de retail din lume. Potrivit Forbes, averea presedintelui irakian Saddam Hussein ajunge la cel putin doua miliarde de dolari, desi el nu este inclus in clasamentul mentionat. Unul dintre oamenii de afaceri care au iesit din clasamentul Forbes pe 2003 este Leo Kirsch, din industria germana de media. El si-a pierdut averea de 11,5 miliarde de dolari, in mai putin de trei ani, din cauza acumularii unor datorii ridicate si a finalizarii unor contracte ineficiente. In schimb, vedeta americana Oprah Winfrey, una dintre cele mai cunoscute gazde de talk show-uri din lume, a debutat in clasament cu o avere de aproximativ un miliard de dolari. In acest fel, Oprah Winfrey a devenit prima femeie de culoare care s-a alaturat celor mai bogate personalitati din lume.
Desi a pierdut aproape zece miliarde de dolari in 2002, presedintele si fondatorul grupului Microsoft, Bill Gates, a ramas cea mai bogata personalitate din lume, averea sa ajungand la aproape 41 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului intocmit de publicatia financiara Forbes, citata de Reuters. Pe locul al doilea se plaseaza investitorul Warren Buffett, a carui avere s-a diminuat de la 35 de miliarde de dolari la 30,5 miliarde de dolari, in 2002. Topul primelor zece pozitii ii include pe Paul Allen, co-fondatorul Microsoft, Lawrence Ellison, directorul executiv al companiei rivale de aplicatii software Oracle, oamenii de afaceri din industria germana de comert cu amanuntul Karl si Theo Albrecht, printul saudit Alwalled Bin Talal Alsaud si mostenitorii Wal-Mart Stores Inc, cel mai mare lant de retail din lume. Potrivit Forbes, averea presedintelui irakian Saddam Hussein ajunge la cel putin doua miliarde de dolari, desi el nu este inclus in clasamentul mentionat. Unul dintre oamenii de afaceri care au iesit din clasamentul Forbes pe 2003 este Leo Kirsch, din industria germana de media. El si-a pierdut averea de 11,5 miliarde de dolari, in mai putin de trei ani, din cauza acumularii unor datorii ridicate si a finalizarii unor contracte ineficiente. In schimb, vedeta americana Oprah Winfrey, una dintre cele mai cunoscute gazde de talk show-uri din lume, a debutat in clasament cu o avere de aproximativ un miliard de dolari. In acest fel, Oprah Winfrey a devenit prima femeie de culoare care s-a alaturat celor mai bogate personalitati din lume.
Cu ce se alege Romania din revocarea de catre SUA a statutului de "non-market economy"
Anuntul sec al secretarului de stat american Don Evans, potrivit caruia Departamentul de Comert Exterior al SUA ar putea acorda pe 10 martie Romaniei statutul de economie de piata, a lasat, in prima instanta, multa lume nedumerita. Ce insemnatate are pentru tara noastra obtinerea unui astfel de statut? In primul rand, trebuie spus ca de fapt este vorba de revocarea de catre SUA a statutului Romaniei de "non-market economy" (NME) - in traducere, de ne-piata, sau economie centralizata. Acordarea statutului de economie de piata de catre SUA este rezultatul unei proceduri complexe, desfasurata de catre autoritatile americane, a tinut sa ne asigure oficialul american. Practic, partea romana a solicitat in numeroase randuri revocarea statutului NME pentru tara noastra, in conditiile in care tari precum Ungaria, Republica Ceha, Polonia sau Kazahstan beneficiaza de mult de acest statut. Astfel, la data de 10 mai 2002, a fost transmisa solicitarea privind recunoasterea statutului de economie de piata, in corelatie cu apararea impotriva unor investigatii antidumping aplicabile importului unor produse siderurgice din Romania. Acest demers a fost argumentat atat prin documentatii trimise autoritatilor SUA, cat si prin urgentarea solicitata de premierul Adrian Nastase dlui William Lash III, asistent al dlui Evans, cu ocazia recentei vizite a acestuia in Romania. Acum, SUA considera ca a venit momentul sa raspunda pozitiv acestor solicitari. Potrivit unor surse guvernamentale avantajele economice ce decurg din recunoasterea de catre SUA a statutului de economie de piata pentru Romania privesc apararea dreptului de acces al marfurilor originare din Romania pe aceasta piata, in conditii de competitivitate, contracarand masurile antidumping si antisubventie cu argumentele pe care le ofera economia de piata. Astfel, spre deosebire de statutul actual acordat de SUA pentru Romania, cand, in cadrul unor investigatii antidumping, sunt utilizate costurile de productie ale unor tari de comparatie (asa numite tari substitut), prin recunoasterea statutului de economie de piata, in viitoarele cazuri de suspectare de dumping vor fi luate in consideratie datele financiar-contabile si cheltuielile efectiv realizate de societatile comerciale din tara noastra care exporta pe piata SUA. Dincolo de aspectele tehnice destul de complicate legate de investigatiile antidumping ce se desfasoara in SUA la sesizarea unor firme ce concureaza pe piata produsele romanesti (de exemplu cele siderurgice sau ingrasaminte chimice) cert este ca statutul de economie de piata va ajuta la evitarea suprataxarii acestor produse, si, in consecinta, la importante castiguri comerciale in relatiile bilaterale. Statutul de tara cu economie de piata va spori considerabil si increderea firmelor americane in efectuarea de operatiuni comerciale de export-import si investitii cu societati romanesti.
Finantare germana pentru intreprinzatorii romani
Firmele romanesti vor putea beneficia de finantare pentru proiecte de investitii. Germania va acorda Romaniei un credit de 5,7 milioane euro, acordul de imprumut fiind aprobat in sedinta de guvern de saptamana trecuta, informeaza Ministerul pentru IMM si Cooperatie. Finantarea se va realiza prin crearea unui fond mixt romano-german care va permite bancilor romanesti (CEC, Banca Comerciala Carpatica, Banca Romaneasca), precum si Microenterprise Credit Romania SA sa acorde imprumuturi IMM-urilor, ale caror proiecte se incadreaza in criteriile stabilite pentru acest tip de creditare, in valoare de 100.000 euro, functie de bonitatea acestora. Guvernul a mai aprobat semnarea a doua granturi in valoare totala de 7,1 milioane euro pentru finantarea Proiectului privind promovarea IMM-urilor prin Fondul Romano-German.
Turcia cere SUA facilitati pentru exportul de textile
Si Pakistan, Mexic, Chile s-au inscris pe lista de facilitati-recompensa
In pregatirea pentru razboiul din Irak, administratia SUA trebuie sa ia in calcul si unele lupte economice de acasa. Ziarul Washington Post relateaza despre linia delicata pe care trebuie sa mearga SUA pentru a proteja propriile interese in industria textila - pe de o parte, iar pe de alta parte, de a accepta concesiile cerute de Turcia, drept rasplata pentru stationarea trupelor americane pe teritoriul sau. Propunerile administratiei cuprind renuntarea temporara la indelungatul program "Buy American" (cumpar produse americane) pentru a permite Pentagonului sa cumpere pentru trupele sale imbracaminte fabricata in Turcia. De asemenea, Turciei i se va permite cresterea exporturilor fara taxe de imbracaminte peste cota actuala, dar numai pentru produse fabricate din fibre americane. Prima propunere a SUA (asupra careia are un cuvant de spus Parlamentul si presedintele) a fost intampinata deja cu critici dure de reprezentanti ai industriei americane de profil, care s-a confruntat cu pierderea a sute de mii de locuri de munca in ultimii zece ani. Cat priveste cea de-a doua propunere, aceasta ar putea sa nu-i multumeasca pe textilistii turci, pentru ca materialele americane sunt scumpe iar produsele finale vor avea preturi prea mari pentru a fi achizitionate de magazinele din SUA. (Dar Administratia este "legata de maini" de prevederea privind materia prima americana, pentru ca pe baza ei republicanii au castigat voturi critice in 2001, in zonele rurale din Carolina de Nord si de Sud). Turcia, care vinde anual haine si textile de peste un miliard de dolari in Statele Unite, a cerut constant sa aiba un acces mai mare pe piata americana. In 1991, in perioada razboiului din Golful Persic, Turcia a castigat o cota de exporturi de textile fara taxe in valoare de 100 milioane de dolari. De aceasta data, Turcia, care incearca sa-si revina dupa o grava criza economica, are nevoie de facilitati mult mai mari, cu atat mai mult cu cat opinia publica se opune stationarii trupelor SUA pe teritoriul tarii. Alaturi de Turcia, pe lista facilitatilor inclusiv pentru textile s-a inscris si Pakistanul, un alt aliat vital al SUA in campania impotriva Irakului si a retelei Al-Qaida. Mai aproape, Mexic si Chile, tari membre in Consiliul de Securitate al ONU, cer concesii pe linia reglementarilor imigrarii ca recompensa pentru votul in favoarea unei apropiate "rezolutii Irak".
In pregatirea pentru razboiul din Irak, administratia SUA trebuie sa ia in calcul si unele lupte economice de acasa. Ziarul Washington Post relateaza despre linia delicata pe care trebuie sa mearga SUA pentru a proteja propriile interese in industria textila - pe de o parte, iar pe de alta parte, de a accepta concesiile cerute de Turcia, drept rasplata pentru stationarea trupelor americane pe teritoriul sau. Propunerile administratiei cuprind renuntarea temporara la indelungatul program "Buy American" (cumpar produse americane) pentru a permite Pentagonului sa cumpere pentru trupele sale imbracaminte fabricata in Turcia. De asemenea, Turciei i se va permite cresterea exporturilor fara taxe de imbracaminte peste cota actuala, dar numai pentru produse fabricate din fibre americane. Prima propunere a SUA (asupra careia are un cuvant de spus Parlamentul si presedintele) a fost intampinata deja cu critici dure de reprezentanti ai industriei americane de profil, care s-a confruntat cu pierderea a sute de mii de locuri de munca in ultimii zece ani. Cat priveste cea de-a doua propunere, aceasta ar putea sa nu-i multumeasca pe textilistii turci, pentru ca materialele americane sunt scumpe iar produsele finale vor avea preturi prea mari pentru a fi achizitionate de magazinele din SUA. (Dar Administratia este "legata de maini" de prevederea privind materia prima americana, pentru ca pe baza ei republicanii au castigat voturi critice in 2001, in zonele rurale din Carolina de Nord si de Sud). Turcia, care vinde anual haine si textile de peste un miliard de dolari in Statele Unite, a cerut constant sa aiba un acces mai mare pe piata americana. In 1991, in perioada razboiului din Golful Persic, Turcia a castigat o cota de exporturi de textile fara taxe in valoare de 100 milioane de dolari. De aceasta data, Turcia, care incearca sa-si revina dupa o grava criza economica, are nevoie de facilitati mult mai mari, cu atat mai mult cu cat opinia publica se opune stationarii trupelor SUA pe teritoriul tarii. Alaturi de Turcia, pe lista facilitatilor inclusiv pentru textile s-a inscris si Pakistanul, un alt aliat vital al SUA in campania impotriva Irakului si a retelei Al-Qaida. Mai aproape, Mexic si Chile, tari membre in Consiliul de Securitate al ONU, cer concesii pe linia reglementarilor imigrarii ca recompensa pentru votul in favoarea unei apropiate "rezolutii Irak".
Romania a pierdut zece locuri in ierarhia competitivitatii
Vecini in clasament - Vietnamul si Indonezia
Romania a coborat, in ultimul an, zece locuri in clasamentul competitivitatii realizat de Forumul economic mondial, situandu-se in editia din 2002 a ierarhiei pe pozitia 66, in imediata vecinatate a Vietnamului (locul 65) si a Indoneziei (locul 67). Prima pozitie a clasamentului a revenit Statelor Unite, ocupanta locului al doilea in anul anterior, in vreme ce Finlanda - liderul editiei precedente - a coborat pe pozitia secunda. Un avans semnificativ a fost inregistrat de Taiwan, care a urcat, in ultimul an, de pe locul al saptelea pana pe cel de-al treilea. In schimb, Singapore a stagnat pe pozitia a patra, fiind urmat in ierarhie de Suedia, Elvetia, Canada, Norvegia si Danemarca - ocupante, in aceasta ordine, ale celorlalte locuri din prima parte a clasamentului. Din randul tarilor din Europa Centrala si de Est, Slovenia este cel mai sus pozitionata, pe locul 28, urmatoarea fiind Ungaria - pe 29, Lituania - pe 36, Cehia - pe 40, Letonia - pe 44, Slovacia - pe 49, Polonia - pe 51, Croatia - pe 58, iar Bulgaria pe 62. Federatia Rusa se regaseste pe pozitia 64. Ultimele clasate in ierarhia Forumului Economic Mondial, care cuprinde un total de 80 de state, sunt - in aceasta ordine - Nicaragua, Honduras, Ucraina, Bolivia, Zimbabwe si Haiti. Indicele competitivitatii, criteriul dupa care a fost realizat acest clasament, are insa mai multe componente, in functie de care pozitionarea acestor tari difera semnificativ. Componenta dupa care Romania se situeaza cel mai sus - pe locul 55 - pe listele Forumului Economic Mondial este cea tehnologica, urmata de ansamblul macroeconomiei, criteriu dupa care Romania ocupa pozitia 58, si de indicele referitor la activitatea institutiilor publice, care o pozitioneaza abia pe locul 67. Pe de alta parte, raportul organizatiei include si un clasament separat, elaborat dupa indicele competitivitatii microeconomice. In aceasta noua ierarhie, Romania se regaseste pe locul 67, fiind precedata de Peru si urmata de Bulgaria. Cu un an in urma, Romania ocupase locul 61 in acelasi clasament.
Romania a coborat, in ultimul an, zece locuri in clasamentul competitivitatii realizat de Forumul economic mondial, situandu-se in editia din 2002 a ierarhiei pe pozitia 66, in imediata vecinatate a Vietnamului (locul 65) si a Indoneziei (locul 67). Prima pozitie a clasamentului a revenit Statelor Unite, ocupanta locului al doilea in anul anterior, in vreme ce Finlanda - liderul editiei precedente - a coborat pe pozitia secunda. Un avans semnificativ a fost inregistrat de Taiwan, care a urcat, in ultimul an, de pe locul al saptelea pana pe cel de-al treilea. In schimb, Singapore a stagnat pe pozitia a patra, fiind urmat in ierarhie de Suedia, Elvetia, Canada, Norvegia si Danemarca - ocupante, in aceasta ordine, ale celorlalte locuri din prima parte a clasamentului. Din randul tarilor din Europa Centrala si de Est, Slovenia este cel mai sus pozitionata, pe locul 28, urmatoarea fiind Ungaria - pe 29, Lituania - pe 36, Cehia - pe 40, Letonia - pe 44, Slovacia - pe 49, Polonia - pe 51, Croatia - pe 58, iar Bulgaria pe 62. Federatia Rusa se regaseste pe pozitia 64. Ultimele clasate in ierarhia Forumului Economic Mondial, care cuprinde un total de 80 de state, sunt - in aceasta ordine - Nicaragua, Honduras, Ucraina, Bolivia, Zimbabwe si Haiti. Indicele competitivitatii, criteriul dupa care a fost realizat acest clasament, are insa mai multe componente, in functie de care pozitionarea acestor tari difera semnificativ. Componenta dupa care Romania se situeaza cel mai sus - pe locul 55 - pe listele Forumului Economic Mondial este cea tehnologica, urmata de ansamblul macroeconomiei, criteriu dupa care Romania ocupa pozitia 58, si de indicele referitor la activitatea institutiilor publice, care o pozitioneaza abia pe locul 67. Pe de alta parte, raportul organizatiei include si un clasament separat, elaborat dupa indicele competitivitatii microeconomice. In aceasta noua ierarhie, Romania se regaseste pe locul 67, fiind precedata de Peru si urmata de Bulgaria. Cu un an in urma, Romania ocupase locul 61 in acelasi clasament.
Seriile unor masini straine furate - modificate intr-un atelier bucurestean
Un tinichigiu auto a fost arestat pentru complicitate la furt calificat
Politistii de la serviciul Furturi auto se afla pe urmele unei grupari de hoti de masini ale caror serii erau modificate intr-un atelier auto din Capitala. Chejneanu Ionut Marian, 32 ani, din sectorul 1, tinichigiu, a fost arestat pentru complicitate la furt calificat, instigare la furt calificat si fals material in inscrisuri oficiale. Potrivit anchetatorilor, in perioada ianuarie 2002 - ianuarie 2003, el a substituit seriile a trei autoturisme: un BMW M 5, furat din sectorul 3, Daewoo Tico, furat din sectorul 4, si Daewoo Matiz, furat din sectorul 2. Un alt caz instrumentat de politistii bucuresteni este cel al gruparii din care faceau parte taximetristul Dronea Florin, 25 ani, Stan Mihai, 22 ani, si Paun Nicu, 18 ani. Cei trei au furat, in perioada iulie 2002 - februarie 2003, opt autoturisme Dacia, de pe raza Capitalei.
Politistii de la serviciul Furturi auto se afla pe urmele unei grupari de hoti de masini ale caror serii erau modificate intr-un atelier auto din Capitala. Chejneanu Ionut Marian, 32 ani, din sectorul 1, tinichigiu, a fost arestat pentru complicitate la furt calificat, instigare la furt calificat si fals material in inscrisuri oficiale. Potrivit anchetatorilor, in perioada ianuarie 2002 - ianuarie 2003, el a substituit seriile a trei autoturisme: un BMW M 5, furat din sectorul 3, Daewoo Tico, furat din sectorul 4, si Daewoo Matiz, furat din sectorul 2. Un alt caz instrumentat de politistii bucuresteni este cel al gruparii din care faceau parte taximetristul Dronea Florin, 25 ani, Stan Mihai, 22 ani, si Paun Nicu, 18 ani. Cei trei au furat, in perioada iulie 2002 - februarie 2003, opt autoturisme Dacia, de pe raza Capitalei.
vineri, 28 august 2009
Top 10 - miliardari in fotbal
Conform revistei Forbes cei mai bogati 10 patroni din lume sunt:
1. Oleg Deripaska
Patronul echipei Kuban Krasnodar cu o avere estimata la 28,0 miliarde de dolari ocupa locul 1 in acest top.
2. Roman Abramovic
Locul 2 este ocupat de cunoscutul rus Abramovic, patronul echipei engleze Chelsea Londra cu o avere estimata la 23,5 miliarde de dolari
3.Lakshmi Mittal
Podiumul este completat de Mittal, cel care in 2007 a devenit patronul echipei Queen's Park Rangers, avand un buget de aproximativ 20,5 miliarde de dolari.
4.Amancio Ortega
Cu o avere estimata la 20,2 miliarde de dolari, patronul echipei Deportivo la Coruna, Ortega, se claseaza pe locul 4
5.Paul Allen
Cu o avere estimata la 16 miliarde de dolari miliardarul de la Microsoft detine pe langa echipa de fotbal american Seattle Seahawks,echipa de baschet Portland Trail Blazers si echipa Seattle Sounders
6. Francois Pinault
Pe locul 6 se claseaza Pinault cu o avere de aproximativ 15,9 miliarde patronul echipei de fotbal franceze Stade Rennais
7.Silvio Berlusconi
Pe locul 7 se situeaza miliardarul italian al titratei echipe Ac Milan cu o avere in valoare de 9,4 miliarde de dolari
8.Alisher Usmanov
Usmanov,patronul echipei engleze Arsenal, onoreaza pozitia 8 cu o avere aproximativa de 9,3 miliarde de dolari
9.Philip Anschutz
Patronul cluburilor L.A. Galaxy, Houston Dynamo, Hammarby se situeaza si el in top10 pe pozitia 9 a cu o avere estimata la 8,0 miliarde de dolari
10. John Fredriksen
Ultimul din top 10 al celor mai bogati patroni de cluburi este Fredriksen,patronul echipei Valerenga cu o avere estimata la 8 miliarde de dolari
1. Oleg Deripaska
Patronul echipei Kuban Krasnodar cu o avere estimata la 28,0 miliarde de dolari ocupa locul 1 in acest top.
2. Roman Abramovic
Locul 2 este ocupat de cunoscutul rus Abramovic, patronul echipei engleze Chelsea Londra cu o avere estimata la 23,5 miliarde de dolari
3.Lakshmi Mittal
Podiumul este completat de Mittal, cel care in 2007 a devenit patronul echipei Queen's Park Rangers, avand un buget de aproximativ 20,5 miliarde de dolari.
4.Amancio Ortega
Cu o avere estimata la 20,2 miliarde de dolari, patronul echipei Deportivo la Coruna, Ortega, se claseaza pe locul 4
5.Paul Allen
Cu o avere estimata la 16 miliarde de dolari miliardarul de la Microsoft detine pe langa echipa de fotbal american Seattle Seahawks,echipa de baschet Portland Trail Blazers si echipa Seattle Sounders
6. Francois Pinault
Pe locul 6 se claseaza Pinault cu o avere de aproximativ 15,9 miliarde patronul echipei de fotbal franceze Stade Rennais
7.Silvio Berlusconi
Pe locul 7 se situeaza miliardarul italian al titratei echipe Ac Milan cu o avere in valoare de 9,4 miliarde de dolari
8.Alisher Usmanov
Usmanov,patronul echipei engleze Arsenal, onoreaza pozitia 8 cu o avere aproximativa de 9,3 miliarde de dolari
9.Philip Anschutz
Patronul cluburilor L.A. Galaxy, Houston Dynamo, Hammarby se situeaza si el in top10 pe pozitia 9 a cu o avere estimata la 8,0 miliarde de dolari
10. John Fredriksen
Ultimul din top 10 al celor mai bogati patroni de cluburi este Fredriksen,patronul echipei Valerenga cu o avere estimata la 8 miliarde de dolari
Semne vitale pentru Ibrahim Dossey
Dupa ce in urma cu 2 luni Ibrahim Dossey a suferit un groaznic accident rutier pe data de 13 septembrie in jurul localitatii Breaza, fostul portar al echipei Pandurii Tg Jiu a iesit din coma profunda in care intrase. Desi medicii nu ii mai dadeau nicio sansa in aceste zile el a reusit sa se miste, iar medicii au devenit din nou optimisti in ceea ce priveste starea de sanatate a acestuia.
Ibrahim Dossey a evoluat in Romania timp de 6 ani trecand pe la echipe ca Rapid Bucuresti, Fc Brasov, Pandurii Tg Jiu. Spre final de cariera ghanezul, in varsta de 36 ani, s-a decis sa se stabileasca in Romania.
Fiind liber de contract portarul ghanez ajunsese la o intelegere cu divizionara secunda FCM Targoviste, insa din cauza cumplitului accident nu a mai putut evolua pentru aceasta.
Ibrahim Dossey a evoluat in Romania timp de 6 ani trecand pe la echipe ca Rapid Bucuresti, Fc Brasov, Pandurii Tg Jiu. Spre final de cariera ghanezul, in varsta de 36 ani, s-a decis sa se stabileasca in Romania.
Fiind liber de contract portarul ghanez ajunsese la o intelegere cu divizionara secunda FCM Targoviste, insa din cauza cumplitului accident nu a mai putut evolua pentru aceasta.
Sportul Studentesc - CFR Cluj 0-1
CFR castiga in CUPA ROMANIEI. Dupa ce Sportul Studentesc a produs marea surpriza eliminand Steaua Bucuresti din cupa, in optimi au dat peste echipa lui Trombetta care nu i-au iertat. Clujenii au facut un joc sigur, nu foarte spectaculos dar eficient, prin care au reusit sa se impuna cu un scor la limita 1-0. Singurul gol al partidei, si al calificarii, a fost marcat de Panin printr-un sut exceptional in min 78.
Cfr Cluj spera sa-si pastreze titlul de castigatoare a cupei si in acest sezon pentru a avea asigurata o participare in Europa, in caz ca in campionat nu o sa reuseasca performanta de anul trecut.
Formatiile de start
Sportul Studentesc
Niculescu - Irimia, Lung, Ghinga, Patriche - Nicola, Postolache, Varga, Lungu, Ferfelea - Curelea
Cfr Cluj
Nuno Claro - Toma, Cadu, Alcantara, Panin - Muresan, Peralta - Dubarbier, Sanchez Prette(75 Trica), Culio - Oberman
Cfr Cluj spera sa-si pastreze titlul de castigatoare a cupei si in acest sezon pentru a avea asigurata o participare in Europa, in caz ca in campionat nu o sa reuseasca performanta de anul trecut.
Formatiile de start
Sportul Studentesc
Niculescu - Irimia, Lung, Ghinga, Patriche - Nicola, Postolache, Varga, Lungu, Ferfelea - Curelea
Cfr Cluj
Nuno Claro - Toma, Cadu, Alcantara, Panin - Muresan, Peralta - Dubarbier, Sanchez Prette(75 Trica), Culio - Oberman
Interzis in Ghencea !
Steaua neinvinsa pe teren propriu de catre Timisoara de 2274 zile !
Derbyul Steaua-Timisoara care sta sa inceapa in aceasta seara, se poate numi un derby al orgoliilor ranite deoarece Steaua vine dupa 10 meciuri oficiale consecutive fara victorie iar Timisoara vine in Ghencea dupa o lunga perioada de cand nu a mai reusit victoria pe acest stadion. Timisoara castiga ultima oara pe Ghencea in august 2002. Desi toate casele de pariuri o dau favorita pe Steaua cu totii asteptam un meci incins si cu un deznodamant incert.
Derbyul Steaua-Timisoara care sta sa inceapa in aceasta seara, se poate numi un derby al orgoliilor ranite deoarece Steaua vine dupa 10 meciuri oficiale consecutive fara victorie iar Timisoara vine in Ghencea dupa o lunga perioada de cand nu a mai reusit victoria pe acest stadion. Timisoara castiga ultima oara pe Ghencea in august 2002. Desi toate casele de pariuri o dau favorita pe Steaua cu totii asteptam un meci incins si cu un deznodamant incert.
Duel la varf in Liga I
Dinamo - Unirea Urziceni. Derbyul echipelor de pe primele 2 pozitii ale campionatului.
Dinamo este hotarata in acest meci sa sparga ghinionul pe care il are impotriva Urziceniului, acestia nu au mai reusit sa invinga Unirea Urziceni de 4 meciuri oficiale consecutive. In acest fel Dinamo vrea sa demonstreze de ce este lider in campionat tocmai impotriva ocupantei locului 2 si anume Unirea Urziceni. Cu toate acestea nici Urziceniul lui Dan Petrescu nu este dispus sa piarda acest meci, incercand sa incurce drumul liderului Dinamo catre un nou titlu de campioana.
Desi la inceputul campionatului nimeni nu o vedea pe Unirea Urziceni sa fie pe podiumul actualei editii si chiar sefii clubului declarand ca doresc doar o participare in Europa, au toate sansele sa reuseasca daca vor mentine seria de meciuri bune.
Dinamo este hotarata in acest meci sa sparga ghinionul pe care il are impotriva Urziceniului, acestia nu au mai reusit sa invinga Unirea Urziceni de 4 meciuri oficiale consecutive. In acest fel Dinamo vrea sa demonstreze de ce este lider in campionat tocmai impotriva ocupantei locului 2 si anume Unirea Urziceni. Cu toate acestea nici Urziceniul lui Dan Petrescu nu este dispus sa piarda acest meci, incercand sa incurce drumul liderului Dinamo catre un nou titlu de campioana.
Desi la inceputul campionatului nimeni nu o vedea pe Unirea Urziceni sa fie pe podiumul actualei editii si chiar sefii clubului declarand ca doresc doar o participare in Europa, au toate sansele sa reuseasca daca vor mentine seria de meciuri bune.
miercuri, 26 august 2009
Băncile austriece, sancţionate
Banca
Europeană pentru Investiţii (BEI) a avertizat că băncile austriece vor fi penalizate dacă statul nu renunţă la secretul bancar
de la 1 aprilie 2010.
Prin păstrarea acestei politici bancare, Austria va rămâne pe “lista neagră a paradisurilor OECD”, a avertizat purtătorul de cuvânt al BEI.
Între sancţiunile enumerate de oficial se numără şi excluderea băncilor austriece din proiectele finanţate de instituţie. Potrivit purtătorului de cuvânt al BEI, penalizările vor afectata şi proiectele din Europa
de Est, deci şi cele derulate în România.
Europeană pentru Investiţii (BEI) a avertizat că băncile austriece vor fi penalizate dacă statul nu renunţă la secretul bancar
de la 1 aprilie 2010.
Prin păstrarea acestei politici bancare, Austria va rămâne pe “lista neagră a paradisurilor OECD”, a avertizat purtătorul de cuvânt al BEI.
Între sancţiunile enumerate de oficial se numără şi excluderea băncilor austriece din proiectele finanţate de instituţie. Potrivit purtătorului de cuvânt al BEI, penalizările vor afectata şi proiectele din Europa
de Est, deci şi cele derulate în România.
Vîntu l-a lăsat singur pe Guşă
Sorin Ovidiu Vîntu şi-a vândut participaţia pe care o deţinea la firma SOCO Dezvoltare şi Management, unde era asociat cu actualul consilier al lui Mircea Geoană, Cozmin Guşă, informează Hotnews.
Potrivit sursei citate, Guşă a răscumpărat acţiunile deţinute de omul de afaceri cu 50.000 de lei. Cât priveşte motivul despărţirii de Vîntu, consilierul lui Geoană spune că acestea îl privesc pe el şi pe SOV.
„Rămânem în continuare în relaţii bune”, a spus Guşă. El a precizat că firma
are o cifră de afaceri
în jurul a o jumătate de milion de euro
şi speră ca în acest an profitul să fie între între 150.000 şi 300.000 de euro. Vîntu şi Guşă deţineau câte 50% din acţiunile firmei
.
Potrivit sursei citate, Guşă a răscumpărat acţiunile deţinute de omul de afaceri cu 50.000 de lei. Cât priveşte motivul despărţirii de Vîntu, consilierul lui Geoană spune că acestea îl privesc pe el şi pe SOV.
„Rămânem în continuare în relaţii bune”, a spus Guşă. El a precizat că firma
are o cifră de afaceri
în jurul a o jumătate de milion de euro
şi speră ca în acest an profitul să fie între între 150.000 şi 300.000 de euro. Vîntu şi Guşă deţineau câte 50% din acţiunile firmei
.
Fostul deputat PRM Dănuţ Saulea a fost reţinut şi audiat de procurorii DNA pentru luare de mită
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au reţinut, astăzi, pe fostul deputat PRM, Dănuţ Saulea, prins în flagrant în timp ce lua 16.000 de euro
mită pentru a ajuta o persoană să obţină un teren în Adunaţii Copăceni, au declarat pentru NewsIn surse judiciare.
Sursele mai spun că Saulea este audiat la această ora, iar procurorii vor face propunere de arestare preventivă pe numele său, pe care o vor înainta instanţei.
Dănuţ Saulea a fost prins în flagrant de procurorii anticorupţie în timp
ce primea 16.000 de euro de la Ioan Preoteasa, fost preot ortodox. Banii
erau oferiţi pentru ca fostul deputat PRM să îi faciliteze lui Preoteasa obţinerea unui teren în Adunaţii Copăceni.
Suma totală cerută de Saulea era de 50.000 de euro, banii primiţi miercuri reprezentând numai prima
tranşă, au declarat pentru NewsIn surse judiciare.
mită pentru a ajuta o persoană să obţină un teren în Adunaţii Copăceni, au declarat pentru NewsIn surse judiciare.
Sursele mai spun că Saulea este audiat la această ora, iar procurorii vor face propunere de arestare preventivă pe numele său, pe care o vor înainta instanţei.
Dănuţ Saulea a fost prins în flagrant de procurorii anticorupţie în timp
ce primea 16.000 de euro de la Ioan Preoteasa, fost preot ortodox. Banii
erau oferiţi pentru ca fostul deputat PRM să îi faciliteze lui Preoteasa obţinerea unui teren în Adunaţii Copăceni.
Suma totală cerută de Saulea era de 50.000 de euro, banii primiţi miercuri reprezentând numai prima
tranşă, au declarat pentru NewsIn surse judiciare.
PSD şi PNL slăbesc strânsoarea la Elena Udrea
Pesediştii şi liberalii o lasă moale cu anchetarea Elenei Udrea şi a apariţiei înregistrărilor suspecte de la comisia parlamentară.
PSD şi PNL au decis azi să nu participe la şedinţa Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor convocat de Roberta Anastase pentru a supune la vot desfiinţarea comisiei de anchetă la adresa Elenei Udrea.
Motivaţia social democraţilor şi a liberalilor a fost aceea că această şedinţă ar fi fost “ilegală”. Secretarul Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea a declarat că şedinţa Biroului Permanent a fost convocată la limita Regulamentului pentru a obtura activitatea Comisiei de anchetă, deşi mai este doar o săptămână până la începerea sesiunii ordinare a Parlamentului. "A fost o decizie a echipei PSD de a nu participa la şedinţa Biroului Permanent chestiunea fiind foarte simplă, iar decizia raţională.
În primul rând, convocarea s-a făcut de către doamna Anastase mai mult printr-o declaraţie politică, iar apoi comisia Udrea
îşi desfăşoară activitatea la această oră", a declarat Zgonea pentru NewsIn.
Şi liberalul Mihai Voicu a declarat că, alături de ceilalţi colegi ai săi membri în Biroul Permanent, nu participă la şedinţa pe cazul Comisiei „Udrea“, urmând să lipsească şi chestorii Kelemen Hunor (UDMR) şi Nicolae Bănicioiu (PSD). "Liberalii nu participă la şedinţa Biroului Permanent al Camerei
Deputaţilor, deoarece nu există prevedere regulamentară pentru ce suntem chemaţi - anume stoparea activităţii unei Comisii care funcţionează în baza votului dat de plen", a afirmat Mihai Voicu. Din Biroul
Permanent al Camerei Deputaţilor fac parte liberalii Bogdan Olteanu (vicepreşedinte), Mihai Voicu (secretar) şi Dan Motreanu (chestor).
Însă gestul PSD şi al PNL ridică un mare semn de întrebare legat de determinarea celor două partide de a duce până la capăt ancheta împotriva Elenei Udrea. La şedinţa de ieri a Biroului Permanent al Camerei ar fi trebuit ca reprezentanţii celor două partide să propună înfiinţarea unei comisii de anchetă privind înregistrarea clandestină a discuţiilor de la Comisia anti-Udrea, care au apărut în presă. După scandalul generat în urma apariţiei înregistrării, social democraţii şi liberalii au dat înapoi, alegând să nu se prezinte pur şi simplu la comisie şi să nu ceară anchetă suplimentară. Întrebat de Cotidianul dacă PSD va susţine înfiinţarea unei comsii de anchetă privind înregistrările audio, liderul grupului PSD de la Camera
Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, a spus că “nu”. Acelaşi refuz a fost făcut auzit, în mod suspect, şi din tabăra liberalilor.
PSD şi PNL au decis azi să nu participe la şedinţa Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor convocat de Roberta Anastase pentru a supune la vot desfiinţarea comisiei de anchetă la adresa Elenei Udrea.
Motivaţia social democraţilor şi a liberalilor a fost aceea că această şedinţă ar fi fost “ilegală”. Secretarul Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea a declarat că şedinţa Biroului Permanent a fost convocată la limita Regulamentului pentru a obtura activitatea Comisiei de anchetă, deşi mai este doar o săptămână până la începerea sesiunii ordinare a Parlamentului. "A fost o decizie a echipei PSD de a nu participa la şedinţa Biroului Permanent chestiunea fiind foarte simplă, iar decizia raţională.
În primul rând, convocarea s-a făcut de către doamna Anastase mai mult printr-o declaraţie politică, iar apoi comisia Udrea
îşi desfăşoară activitatea la această oră", a declarat Zgonea pentru NewsIn.
Şi liberalul Mihai Voicu a declarat că, alături de ceilalţi colegi ai săi membri în Biroul Permanent, nu participă la şedinţa pe cazul Comisiei „Udrea“, urmând să lipsească şi chestorii Kelemen Hunor (UDMR) şi Nicolae Bănicioiu (PSD). "Liberalii nu participă la şedinţa Biroului Permanent al Camerei
Deputaţilor, deoarece nu există prevedere regulamentară pentru ce suntem chemaţi - anume stoparea activităţii unei Comisii care funcţionează în baza votului dat de plen", a afirmat Mihai Voicu. Din Biroul
Permanent al Camerei Deputaţilor fac parte liberalii Bogdan Olteanu (vicepreşedinte), Mihai Voicu (secretar) şi Dan Motreanu (chestor).
Însă gestul PSD şi al PNL ridică un mare semn de întrebare legat de determinarea celor două partide de a duce până la capăt ancheta împotriva Elenei Udrea. La şedinţa de ieri a Biroului Permanent al Camerei ar fi trebuit ca reprezentanţii celor două partide să propună înfiinţarea unei comisii de anchetă privind înregistrarea clandestină a discuţiilor de la Comisia anti-Udrea, care au apărut în presă. După scandalul generat în urma apariţiei înregistrării, social democraţii şi liberalii au dat înapoi, alegând să nu se prezinte pur şi simplu la comisie şi să nu ceară anchetă suplimentară. Întrebat de Cotidianul dacă PSD va susţine înfiinţarea unei comsii de anchetă privind înregistrările audio, liderul grupului PSD de la Camera
Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, a spus că “nu”. Acelaşi refuz a fost făcut auzit, în mod suspect, şi din tabăra liberalilor.
Cu maşina de serviciu în Grecia, la plajă
Un director din subordinea lui Videanu a plecat în concediu cu maşina de serviciu şi 25 de bonuri de benzină.
Directorul general al Complexului Energetic Turceni, Eugen Tunaru, membru PDL Gorj, numit în funcţie de câteva luni de ministrul Adriean Videanu, a plecat în concediu cu maşina de serviciu şi cu bonurile de benzină asigurate de la bugetul public. Tunaru a plecat în Grecia cu familia şi, deşi are, potrivit declaraţiei de avere, o limuzină Volvo, a preferat să uzeze în vacanţă cauciucurile Fordului aflat în proprietatea
Complexului Turceni.
Mai mult decât atât, directorul din subordinea lui Videanu a băgat în bagaje şi cele 25 de bonuri de benzină a 30 de lei fiecare, care reprezintă cota de benzină pe o lună alocată maşinii sale de serviciu (în valoare totală de 750 de lei).
Directorul general al Complexului Energetic Turceni, Eugen Tunaru, membru PDL Gorj, numit în funcţie de câteva luni de ministrul Adriean Videanu, a plecat în concediu cu maşina de serviciu şi cu bonurile de benzină asigurate de la bugetul public. Tunaru a plecat în Grecia cu familia şi, deşi are, potrivit declaraţiei de avere, o limuzină Volvo, a preferat să uzeze în vacanţă cauciucurile Fordului aflat în proprietatea
Complexului Turceni.
Mai mult decât atât, directorul din subordinea lui Videanu a băgat în bagaje şi cele 25 de bonuri de benzină a 30 de lei fiecare, care reprezintă cota de benzină pe o lună alocată maşinii sale de serviciu (în valoare totală de 750 de lei).
PC: pachetul anticriză arată că ţara nu este condusăPC: pachetul anticriză arată că ţara nu este condusă
Secretarul general al PC
, Codruţ Şereş, consideră că pachetul
anticriză anunţat de coaliţia de guvernare, din care face parte şi partidul său, arată că ţara nu este condusă.
El a menţionat că după opt luni de guvernare se constată că măsurile anunţate au făcut parte din programul
electoral al ambelor partide sau alianţe, respectiv al PDL şi PSDÂPC.
“Să vii
după opt luni cu aproximativ aceleaşi măsuri, doar coafate ca şi nuanţă, după ce ai introdus impozitul forfetar, după ce ai eliminat toate măsurile care erau anterior pregătite anticriză, arată că nu eşti capabil să guvernezi”, a spus Şereş.
, Codruţ Şereş, consideră că pachetul
anticriză anunţat de coaliţia de guvernare, din care face parte şi partidul său, arată că ţara nu este condusă.
El a menţionat că după opt luni de guvernare se constată că măsurile anunţate au făcut parte din programul
electoral al ambelor partide sau alianţe, respectiv al PDL şi PSDÂPC.
“Să vii
după opt luni cu aproximativ aceleaşi măsuri, doar coafate ca şi nuanţă, după ce ai introdus impozitul forfetar, după ce ai eliminat toate măsurile care erau anterior pregătite anticriză, arată că nu eşti capabil să guvernezi”, a spus Şereş.
Stranii coincidenţe pe firul Udrea-MediaPro
Comisia „Udrea” a avut ieri parte de o surpriză: Goran Bregovici ar fi cântat de Paşte în România, fie că plătea, fie că nu Ministerul Turismului (MT).
Directorul general al MediaPro Pictures (MPP), care a câştigat contractul de 330.000 de euro, “Lumină la malul mării”, a admis la audierea din parlament că firma sa intenţiona oricum să organizeze în aceeaşi perioadă acest spectacol, ideea Elenei Udrea de a-l plăti din bani publici venind ca o “coincidenţă fericită”.
MPP: “Am fi organizat oricum acest eveniment”
“E o coincidenţă, evident. Sigur, ridică semne de întrebare, dar e o coincidenţă”, a susţinut Andrei Boncea, direc-torul general al MediaPro Pictures, care, tot coincidenţă, este şi administratorul firmei Eurofilm, stăpâna exclusivităţii cu Bregovici în România pentru perioada 19 martie-20 aprilie. Cum de s-a gândit MPP să obţină exclusivitatea pe artist dinainte ca Udrea să-şi anunţe dorinţa de a-l aduce şi ea la malul mării? “Noi voiam un eveniment cu Bregovici. L-am fi organizat oricum”, explică Boncea. În consecinţă, MPP a contactat firma Dakino, a lui Dan Chişu, cea care are exclusivitatea permanentă asupra lui Bregovici în România, “împrumutându-l” exact până pe 20 aprilie.
Chiar dacă dorea un eveniment propriu cu artistul, Boncea admite că firma sa nu începuse pe 27 martie demersuri de promovare sau sponsorizare pentru acesta. Pe 27 martie vine anunţul MT că vrea oferte pentru “Lumină la malul mării” până pe 1 aprilie. Paralel, pe 30 martie, MT contactează Eurofilm să-l ia pe Bregovici. Totul se parafează până pe 1 aprilie. “Pentru noi a fost o coincidenţă fericită că Ministerul Turismului şi-a dorit acest artist pe care noi îl aveam sub contract de exclusivitate în acea perioadă. Noi nu am câştigat nimic de pe urma acestui contract”, spune Boncea.
Competitori pentru Udrea
, aliaţi în rest
Nu este însă singura “coincidenţă”. Documentele comisiei arată că, pentru tot restul evenimentului “Lumină la malul mării”, MT a declarat câştigătoare firma MPP în doar 30 de minute, deşi era depusă o contestaţie care obliga la suspendarea temporară a procedurii. Atribuirea s-a făcut oficial pe 3 aprilie, după scurgerea termenului de 48 de ore impus de lege. “Eurofilm este un afiliat al nostru, dar nu are nicio legătură una cu cealaltă. Puteam să şi pierdem această selecţie”, susţine însă Boncea.
Suspiciuni a stârnit şi cel de-al doilea competitor, Stage Expert. Acesta a depus o ofertă fără un preţ total al evenimentului, descalificându-se din start. Mai mult, reprezentantul MPP îl indică pe Stage drept “un subcontractant cu care lucrăm de mai bine de zece ani pe diverse proiecte”. Directorul Stage, Raymond Manu, respinge însă ipoteza blatului firmei sale cu MPP, chiar dacă admite colaborarea în alte situaţii. „Pe anumite companii din grupul MediPro vindem echipamente, servicii. Dar cu MPP, nu prea”, spune acesta.
INCIDENT
O adresă de la Finanţe, „pierdută” chiar la registratură
După înregistrările pe ascuns, în comisia „Udrea” a urmat ieri episodul documentelor dispărute direct
din Registratura Camerei Deputaţilor. Ministerul Finanţelor (MF) a trimis ieri, în jurul orei 10.30, printr-un curier, o completare la o adresă anterioară, interpretată în presă ca incriminatoare pentru Elena Udrea. Documentul
a fost înregistrat, dar, cu toate acestea, funcţionara n-a avut nicio problemă să-l returneze după câteva minute curierului, fără a-l legitima măcar.
Dispariţia s-a constatat la o oră şi jumătate, când un consilier al liberalului Ludovic Orban a coborât să-l caute. Explicaţia funcţionarei: „Curierul l-a cerut pentru 10 minute, dar nu l-a mai adus înapoi”. Documentul a apărut ulterior, tot fără să-i ceară cineva vreo explicaţie curierului. „Dacă nu se întorcea, îl anulam. Sunam eu după aia, vedeam eu, e un număr acolo”, a încercat să se justifice funcţionara. Întrebată dacă e sigură că documentul nu a fost modificat, a fost gata să-i confirme autenticitatea: „Păi, uitaţi-vă aici, are şi antetul şi aceleaşi semnături”.
ABSENŢĂ „MOTIVATĂ”
Udrea pune condiţii: alţi deputaţi în comisie
În vreme ce PSD, PNL şi UDMR nu sau grăbit să vină ieri să discute în Biroul Permanent al Camerei cererea PDL de suspendare a comisiei „Udrea”. Ancheta continuă, însă ministrul turismului a transmis la parlament o scrisoare în care condiţionează prezenţa sa la audieri de schimbarea membrilor comisiei care apar în înregistrarea de săptămâna trecută, „scăpată” în presă.
Directorul general al MediaPro Pictures (MPP), care a câştigat contractul de 330.000 de euro, “Lumină la malul mării”, a admis la audierea din parlament că firma sa intenţiona oricum să organizeze în aceeaşi perioadă acest spectacol, ideea Elenei Udrea de a-l plăti din bani publici venind ca o “coincidenţă fericită”.
MPP: “Am fi organizat oricum acest eveniment”
“E o coincidenţă, evident. Sigur, ridică semne de întrebare, dar e o coincidenţă”, a susţinut Andrei Boncea, direc-torul general al MediaPro Pictures, care, tot coincidenţă, este şi administratorul firmei Eurofilm, stăpâna exclusivităţii cu Bregovici în România pentru perioada 19 martie-20 aprilie. Cum de s-a gândit MPP să obţină exclusivitatea pe artist dinainte ca Udrea să-şi anunţe dorinţa de a-l aduce şi ea la malul mării? “Noi voiam un eveniment cu Bregovici. L-am fi organizat oricum”, explică Boncea. În consecinţă, MPP a contactat firma Dakino, a lui Dan Chişu, cea care are exclusivitatea permanentă asupra lui Bregovici în România, “împrumutându-l” exact până pe 20 aprilie.
Chiar dacă dorea un eveniment propriu cu artistul, Boncea admite că firma sa nu începuse pe 27 martie demersuri de promovare sau sponsorizare pentru acesta. Pe 27 martie vine anunţul MT că vrea oferte pentru “Lumină la malul mării” până pe 1 aprilie. Paralel, pe 30 martie, MT contactează Eurofilm să-l ia pe Bregovici. Totul se parafează până pe 1 aprilie. “Pentru noi a fost o coincidenţă fericită că Ministerul Turismului şi-a dorit acest artist pe care noi îl aveam sub contract de exclusivitate în acea perioadă. Noi nu am câştigat nimic de pe urma acestui contract”, spune Boncea.
Competitori pentru Udrea
, aliaţi în rest
Nu este însă singura “coincidenţă”. Documentele comisiei arată că, pentru tot restul evenimentului “Lumină la malul mării”, MT a declarat câştigătoare firma MPP în doar 30 de minute, deşi era depusă o contestaţie care obliga la suspendarea temporară a procedurii. Atribuirea s-a făcut oficial pe 3 aprilie, după scurgerea termenului de 48 de ore impus de lege. “Eurofilm este un afiliat al nostru, dar nu are nicio legătură una cu cealaltă. Puteam să şi pierdem această selecţie”, susţine însă Boncea.
Suspiciuni a stârnit şi cel de-al doilea competitor, Stage Expert. Acesta a depus o ofertă fără un preţ total al evenimentului, descalificându-se din start. Mai mult, reprezentantul MPP îl indică pe Stage drept “un subcontractant cu care lucrăm de mai bine de zece ani pe diverse proiecte”. Directorul Stage, Raymond Manu, respinge însă ipoteza blatului firmei sale cu MPP, chiar dacă admite colaborarea în alte situaţii. „Pe anumite companii din grupul MediPro vindem echipamente, servicii. Dar cu MPP, nu prea”, spune acesta.
INCIDENT
O adresă de la Finanţe, „pierdută” chiar la registratură
După înregistrările pe ascuns, în comisia „Udrea” a urmat ieri episodul documentelor dispărute direct
din Registratura Camerei Deputaţilor. Ministerul Finanţelor (MF) a trimis ieri, în jurul orei 10.30, printr-un curier, o completare la o adresă anterioară, interpretată în presă ca incriminatoare pentru Elena Udrea. Documentul
a fost înregistrat, dar, cu toate acestea, funcţionara n-a avut nicio problemă să-l returneze după câteva minute curierului, fără a-l legitima măcar.
Dispariţia s-a constatat la o oră şi jumătate, când un consilier al liberalului Ludovic Orban a coborât să-l caute. Explicaţia funcţionarei: „Curierul l-a cerut pentru 10 minute, dar nu l-a mai adus înapoi”. Documentul a apărut ulterior, tot fără să-i ceară cineva vreo explicaţie curierului. „Dacă nu se întorcea, îl anulam. Sunam eu după aia, vedeam eu, e un număr acolo”, a încercat să se justifice funcţionara. Întrebată dacă e sigură că documentul nu a fost modificat, a fost gata să-i confirme autenticitatea: „Păi, uitaţi-vă aici, are şi antetul şi aceleaşi semnături”.
ABSENŢĂ „MOTIVATĂ”
Udrea pune condiţii: alţi deputaţi în comisie
În vreme ce PSD, PNL şi UDMR nu sau grăbit să vină ieri să discute în Biroul Permanent al Camerei cererea PDL de suspendare a comisiei „Udrea”. Ancheta continuă, însă ministrul turismului a transmis la parlament o scrisoare în care condiţionează prezenţa sa la audieri de schimbarea membrilor comisiei care apar în înregistrarea de săptămâna trecută, „scăpată” în presă.
Alegerile amână vizita lui Băsescu în Ucraina
Prezidenţialele sunt un nou motiv pentru amânarea vizitei preşedintelui Traian Băsescu în Ucraina.
Motiv invocat însă de autorităţile de la Kiev, prin reprezentantul lor în România, ambasadorul Markiyan Kulyk. Într-un interviu acordat Mediafax, el susţine că dezacordul asupra unor tratate, dar şi faptul că, din cauza cauza agendei încărcate a unor miniştri, comisia mixtă prezidenţială nu s-a întâlnit fac să nu existe un orizont al vizitei preşedintelui roman în Ucraina.
„Trebuie să spun că aceste amânări par ciudate, mai ales că agenda discuţiilor a fost convenită în primăvară. (…) Acum în ceea ce priveşte vizita, este campanie
electorală prezidenţială aici, în România, este campanie şi în Ucraina. Eu nu m-aş pronunţa asupra programului
celor doi şefi de stat în astfel de perioade”, a declarat Kulyk.
Motiv invocat însă de autorităţile de la Kiev, prin reprezentantul lor în România, ambasadorul Markiyan Kulyk. Într-un interviu acordat Mediafax, el susţine că dezacordul asupra unor tratate, dar şi faptul că, din cauza cauza agendei încărcate a unor miniştri, comisia mixtă prezidenţială nu s-a întâlnit fac să nu existe un orizont al vizitei preşedintelui roman în Ucraina.
„Trebuie să spun că aceste amânări par ciudate, mai ales că agenda discuţiilor a fost convenită în primăvară. (…) Acum în ceea ce priveşte vizita, este campanie
electorală prezidenţială aici, în România, este campanie şi în Ucraina. Eu nu m-aş pronunţa asupra programului
celor doi şefi de stat în astfel de perioade”, a declarat Kulyk.
Liberalii trag clopotele guvernarii
Managerul campaniei
lui Crin Antonescu, Romeo Stavarache, s-a apucat de treaba, ca nu cumva liberalii sa creada ca intreaga bucatarie electorala este coordonata de fostul premier Calin Popescu Tariceanu, asa cum s-a lasat de inteles in ultimele zile. Stavarache a trimis tuturor presedintilor de filiale, precum si sefilor Departa mentului de comunicare al organizatiilor PNL o solicitare ferma ca in aceasta saptamana sa fie organizate conferinte de presa. Primarul Bacaului a trasat si mesajele uniforme ce trebuie expuse publicului, dupa cum reiese dintr-un document
intern intrat in posesia ZIUA. Directivele emise de Stavarache arata ca "unul dintre mesajele principale pe care PNL trebuie sa le transmita in aceasta perioada este legat de falimentul guvernarii PDL-PSD si de incapacitatea actualei puteri de a gestiona criza economica, in paralel cu pachetul
de masuri anticriza propuse de PNL". Managerul campaniei liberalilor pentru prezidentiale le cere imperativ subordonatilor sa sublinieze "dezastrul economic spre care ne-a condus guvernul PDL-PSD si masurile pe care le propune PNL".
lui Crin Antonescu, Romeo Stavarache, s-a apucat de treaba, ca nu cumva liberalii sa creada ca intreaga bucatarie electorala este coordonata de fostul premier Calin Popescu Tariceanu, asa cum s-a lasat de inteles in ultimele zile. Stavarache a trimis tuturor presedintilor de filiale, precum si sefilor Departa mentului de comunicare al organizatiilor PNL o solicitare ferma ca in aceasta saptamana sa fie organizate conferinte de presa. Primarul Bacaului a trasat si mesajele uniforme ce trebuie expuse publicului, dupa cum reiese dintr-un document
intern intrat in posesia ZIUA. Directivele emise de Stavarache arata ca "unul dintre mesajele principale pe care PNL trebuie sa le transmita in aceasta perioada este legat de falimentul guvernarii PDL-PSD si de incapacitatea actualei puteri de a gestiona criza economica, in paralel cu pachetul
de masuri anticriza propuse de PNL". Managerul campaniei liberalilor pentru prezidentiale le cere imperativ subordonatilor sa sublinieze "dezastrul economic spre care ne-a condus guvernul PDL-PSD si masurile pe care le propune PNL".
Comisia Udrea, sub zodia boicotului
Deputatii PSD, PNL si UDMR au preferat sa boicoteze sedinta Biroului Permanent in care se discuta cererea PDL de suspendare a comisiei Udrea, desi pe ordinea de zi figura si scandalul interceptarilor.
La sedinta Biroului Permanent au participat doar reprezentantii PDL, astfel ca discutiile au fost suspendate rapid, din cauza lipsei cvorumului. Ca sa nu discute cererea PDL de suspendare a activitatii comisiei Udrea, deputatii PSD, PNL si UDMR din conducerea Camerei au preferat sa sacrifice alte zece subiecte de pe ordinea de zi a Biroului Permanent. Pe agenda se mai aflau, printre
altele, raportul secretarului general cu privire la interceptarile din comisia Udrea si cererile de prelungire a activitatii comisiei Nemirschi si comisiei care ancheteaza situatia sistemului de irigatii.
Cei care au absentat s-au incurcat in explicatii. Deputatul PSD Nicolae Banicioiu, de pilda, a aratat initial ca nu a participat la Biroul Permanent pentru ca nu ar fi primit convocarea; ulterior a spus insa ca presedintele Camerei
ar fi incercat sa lase fara cvorum comisia Udrea. "Convocarea s-a facut de catre doamna Anastase mai mult printr-o declaratie politica, iar comisia Udrea isi desfasoara activitatea la aceasta ora", a sustinut si deputatul PSD Valeriu Zgonea. Argumentatia este zadarnicita insa de faptul ca doar un membru al Biroului
Permanent, Nicolae Banicioiu, face parte din Comisia Udrea. La randul lor, liberalii si-au justificat absenta prin faptul ca nu au gasit in Regulament unde s-ar incadra motivul convocarii facute de Roberta Anastase. "Biroul Permanent nu poate decide anularea activitatii unei comisii parlamentare de ancheta decise de plen. E ca si cand Biroul Permanent ar trebui sa decida in legatura cu berea rece de la terasa. Cand vom avea o ordine de zi regulamentara, vom veni la sedinta", a spus deputatul PNL Mihai Voicu. Udemeristii au ales, in schimb, tactica neutralitatii. "Oricum, PDL si PSD au majoritatea si pot decide si fara UDMR soarta comisiei Udrea, soarta tarii si soarta Parlamentului", a declarat deputatul Kelemen Hunor.
Pe de alta parte, "razboiul" comisie-Elena Udrea a fost alimentat ieri de o comunicare scrisa a Ministrului Udrea, potrivit caruia aceasta va veni la audieri in Parlament doar atunci cand din comisia de ancheta nu vor mai face parte cei surprinsi in inregistrarea ajunsa la presa. Totodata, Udrea a reiterat faptul ca va depune
plangeri penale impotriva deputatilor care apar in respectiva inregistrare.
In contrapartida, deputatul PSD Dumitru Chirita, membru in comisia de ancheta, a apreciat ca Elena Udrea instiga la nerespectarea legii, ceea ce ar constitui fapte "mai grave decat mineriadele". "Mi-aduc aminte ca am vazut scene de acest tip si la procesul sotilor Ceausescu, cand coana Leana ii spunea lui Nea Nicu sa nu raspunda decat in fata Marii Adunari Nationale", a declarat Chirita. Acesta a cerut, totodata, sa fie sesizate Biroul Permanent si Comisia Juridica pentru a fi sanctionata Roberta Anastase, care ar fi incercat, in opinia lui, sa ii intimideze pe membrii comisiei.
Pe de alta parte, Ministerul de Finante a trimis ieri comisiei de ancheta precizari cu privire la modul in care MT a constituit planul de achizitii. Documente
pe acest subiect ajunse in presa au fost interpretate ca defavorabile Elenei Udrea. Dar ieri, invocand "interpretari eronate", Finantele arata ca planul de achizitii al MT privind publicitatea si promovarea are baza legala.
La sedinta Biroului Permanent au participat doar reprezentantii PDL, astfel ca discutiile au fost suspendate rapid, din cauza lipsei cvorumului. Ca sa nu discute cererea PDL de suspendare a activitatii comisiei Udrea, deputatii PSD, PNL si UDMR din conducerea Camerei au preferat sa sacrifice alte zece subiecte de pe ordinea de zi a Biroului Permanent. Pe agenda se mai aflau, printre
altele, raportul secretarului general cu privire la interceptarile din comisia Udrea si cererile de prelungire a activitatii comisiei Nemirschi si comisiei care ancheteaza situatia sistemului de irigatii.
Cei care au absentat s-au incurcat in explicatii. Deputatul PSD Nicolae Banicioiu, de pilda, a aratat initial ca nu a participat la Biroul Permanent pentru ca nu ar fi primit convocarea; ulterior a spus insa ca presedintele Camerei
ar fi incercat sa lase fara cvorum comisia Udrea. "Convocarea s-a facut de catre doamna Anastase mai mult printr-o declaratie politica, iar comisia Udrea isi desfasoara activitatea la aceasta ora", a sustinut si deputatul PSD Valeriu Zgonea. Argumentatia este zadarnicita insa de faptul ca doar un membru al Biroului
Permanent, Nicolae Banicioiu, face parte din Comisia Udrea. La randul lor, liberalii si-au justificat absenta prin faptul ca nu au gasit in Regulament unde s-ar incadra motivul convocarii facute de Roberta Anastase. "Biroul Permanent nu poate decide anularea activitatii unei comisii parlamentare de ancheta decise de plen. E ca si cand Biroul Permanent ar trebui sa decida in legatura cu berea rece de la terasa. Cand vom avea o ordine de zi regulamentara, vom veni la sedinta", a spus deputatul PNL Mihai Voicu. Udemeristii au ales, in schimb, tactica neutralitatii. "Oricum, PDL si PSD au majoritatea si pot decide si fara UDMR soarta comisiei Udrea, soarta tarii si soarta Parlamentului", a declarat deputatul Kelemen Hunor.
Pe de alta parte, "razboiul" comisie-Elena Udrea a fost alimentat ieri de o comunicare scrisa a Ministrului Udrea, potrivit caruia aceasta va veni la audieri in Parlament doar atunci cand din comisia de ancheta nu vor mai face parte cei surprinsi in inregistrarea ajunsa la presa. Totodata, Udrea a reiterat faptul ca va depune
plangeri penale impotriva deputatilor care apar in respectiva inregistrare.
In contrapartida, deputatul PSD Dumitru Chirita, membru in comisia de ancheta, a apreciat ca Elena Udrea instiga la nerespectarea legii, ceea ce ar constitui fapte "mai grave decat mineriadele". "Mi-aduc aminte ca am vazut scene de acest tip si la procesul sotilor Ceausescu, cand coana Leana ii spunea lui Nea Nicu sa nu raspunda decat in fata Marii Adunari Nationale", a declarat Chirita. Acesta a cerut, totodata, sa fie sesizate Biroul Permanent si Comisia Juridica pentru a fi sanctionata Roberta Anastase, care ar fi incercat, in opinia lui, sa ii intimideze pe membrii comisiei.
Pe de alta parte, Ministerul de Finante a trimis ieri comisiei de ancheta precizari cu privire la modul in care MT a constituit planul de achizitii. Documente
pe acest subiect ajunse in presa au fost interpretate ca defavorabile Elenei Udrea. Dar ieri, invocand "interpretari eronate", Finantele arata ca planul de achizitii al MT privind publicitatea si promovarea are baza legala.
Elena Udrea a venit într-o emisiune tv cu un dosar "Vanghelie", inscripţionat cu secera şi ciocanul
lena Udrea a atacat miercuri membrii comisiei de anchetă care cercetează cazul său, acuzându-i că "fac doar un joc
politic". Ea a venit într-o emisiune tv cu mai multe declaraţii învelite într-un dosar
numit "Vanghelie" inscripţionat cu secera şi ciocanul, simboluri ale comunismului.
"Din punctul meu de vedere, această comisie Vanghelie este compromisă, pentru că prin tot felul de maşinaţiuni vor să compromită un ministru PD-L, şi această comisie, indiferent de argumentele lor, au deja un verdict şi vor printr-un mod ilegal şi abuziv să mă condamne", a acuzat Elena Udrea.
Elena Udrea a afirmat că nu a cheltuit niciun cent pentru nici un pix.
"Această comisie în frunte cu doamna Săftoiu si Ludovic Orban a tot invocat că am cheltuit sume mincinoase pe pixuri si alte nimicuri când eu nu am cheltuit niciun cent. În acest context, anunţ că mă voi prezenta la comisia de anchetă dacă vor fi revocaţi cei compromişi, şi aici mă refer la cei care apar pe înregistrare", a solicitat ministrul Turismului.
politic". Ea a venit într-o emisiune tv cu mai multe declaraţii învelite într-un dosar
numit "Vanghelie" inscripţionat cu secera şi ciocanul, simboluri ale comunismului.
"Din punctul meu de vedere, această comisie Vanghelie este compromisă, pentru că prin tot felul de maşinaţiuni vor să compromită un ministru PD-L, şi această comisie, indiferent de argumentele lor, au deja un verdict şi vor printr-un mod ilegal şi abuziv să mă condamne", a acuzat Elena Udrea.
Elena Udrea a afirmat că nu a cheltuit niciun cent pentru nici un pix.
"Această comisie în frunte cu doamna Săftoiu si Ludovic Orban a tot invocat că am cheltuit sume mincinoase pe pixuri si alte nimicuri când eu nu am cheltuit niciun cent. În acest context, anunţ că mă voi prezenta la comisia de anchetă dacă vor fi revocaţi cei compromişi, şi aici mă refer la cei care apar pe înregistrare", a solicitat ministrul Turismului.
Fostul deputat PRM Dănuţ Saulea este reţinut şi audiat de procurorii DNA pentru luare de mită
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au reţinut, miercuri, pe fostul deputat PRM, Dănuţ Saulea, prins în flagrant în timp ce lua 16.000 de euro
mită pentru a ajuta o persoană să obţină un teren în Adunaţii Copăceni, au declarat pentru NewsIn surse judiciare.
Sursele mai spun că Saulea este audiat la această ora, iar procurorii vor face propunere de arestare preventivă pe numele său, pe care o vor înainta instanţei.
Dănuţ Saulea a fost prins în flagrant de procurorii anticorupţie în timp
ce primea 16.000 de euro de la Ioan Preoteasa, fost preot ortodox. Banii
erau oferiţi pentru ca fostul deputat PRM să îi faciliteze lui Preoteasa obţinerea unui teren
în Adunaţii Copăceni.
mită pentru a ajuta o persoană să obţină un teren în Adunaţii Copăceni, au declarat pentru NewsIn surse judiciare.
Sursele mai spun că Saulea este audiat la această ora, iar procurorii vor face propunere de arestare preventivă pe numele său, pe care o vor înainta instanţei.
Dănuţ Saulea a fost prins în flagrant de procurorii anticorupţie în timp
ce primea 16.000 de euro de la Ioan Preoteasa, fost preot ortodox. Banii
erau oferiţi pentru ca fostul deputat PRM să îi faciliteze lui Preoteasa obţinerea unui teren
în Adunaţii Copăceni.
Preşedintele Traian Băsescu va vizita ferma de vaci a omului de afaceri Adrian Porumboiu
Preşedintele Traian Băsescu se va afla joi la Vaslui, unde va vizita complexul zootehnic de la Târzii, care face parte din grupul de firme aparţinând omului de afaceri
Adrian Porumboiu, şi se va întâlni cu reprezentanţi ai agricultorilor şi oameni de afaceri din zona Moldovei.
Şeful statului va sosi în judeţul Vaslui în jurul orei 17.30 şi va ateriza în localitatea Târzii, unde va vizita ferma de vaci cu lapte care face parte din grupul de firme
Racova-Com-Agro-Pan, ce aparţine omului de afaceri Adrian Porumboiu. Tot la Târzii, Traian Băsescu va avea loc o întâlnire cu aproximativ 30 de agricultori şi oameni de afaceri.
De asemenea, preşedintele Traian Băsescu ar putea asista la Vaslui la meciul dintre FC Vaslui şi AEK Atena, din cadrul primei manşe a play-off-ului Ligii Europa, partidă care se va disputa, de la ora 21.00, pe stadionul Municipal din Vaslui.
Adrian Porumboiu, şi se va întâlni cu reprezentanţi ai agricultorilor şi oameni de afaceri din zona Moldovei.
Şeful statului va sosi în judeţul Vaslui în jurul orei 17.30 şi va ateriza în localitatea Târzii, unde va vizita ferma de vaci cu lapte care face parte din grupul de firme
Racova-Com-Agro-Pan, ce aparţine omului de afaceri Adrian Porumboiu. Tot la Târzii, Traian Băsescu va avea loc o întâlnire cu aproximativ 30 de agricultori şi oameni de afaceri.
De asemenea, preşedintele Traian Băsescu ar putea asista la Vaslui la meciul dintre FC Vaslui şi AEK Atena, din cadrul primei manşe a play-off-ului Ligii Europa, partidă care se va disputa, de la ora 21.00, pe stadionul Municipal din Vaslui.
Elena Udrea depune joi plângere penală împotriva unor membri din Comisia parlamentară de anchetă
Elena Udrea
se va prezenta joi la Parchetul
General pentru a depune
plângere penală împotriva membrilor Comisiei parlamentare de anchetă, care apar în înregistrarea difuzată de presă, conform unor surse din Ministerul Turismului.
Ministrul Turismului îi acuză pe Adriana Săftoiu, Ludovic Orban şi pe alţi membri din comisie de abuz în serviciu şi aderare la grup infracţional.
se va prezenta joi la Parchetul
General pentru a depune
plângere penală împotriva membrilor Comisiei parlamentare de anchetă, care apar în înregistrarea difuzată de presă, conform unor surse din Ministerul Turismului.
Ministrul Turismului îi acuză pe Adriana Săftoiu, Ludovic Orban şi pe alţi membri din comisie de abuz în serviciu şi aderare la grup infracţional.
Gaston Bienvenu Mboumba Bakabana: I-am pregătit lui Băsescu o navă cu destinaţia Africa
"Le-am spus prietenilor mei de la PD-L că am pregatit o navă lui Traian Băsescu cu destinaţia Africa, alături de dictatorul din Angola". Afirmaţia îi aparţine vicepreşedintelui TSD Cluj
, Gaston Bienvenu Mboumba Bakabana, inginer de culoare originar din Congo.
"Am intrat în politică să fac ceva. Când n-o să mai pot face ceva, o să mă retrag", a declarat Gaston Bienvenu Mboumba Bakabana, la Realitatea FM. Politicianul are câteva idei pentru ieşirea din criză, printre care reducerea TVA-ului la alimente, pentru stimularea consumului. Mai mult, vicepreşedintele TSD Cluj este convins ca Mircea Geoană va fi ales preşedintele României la alegerile viitoare şi va spăla imagina ţării, murdărită de Emil Constantinescu şi de "dictatorul Traian Băsescu".
Gaston Bienvenu Mboumba Bakabana a fost ales, luni seara, în funcţia de vicepreşedinte al Tineretului Social Democrat (TSD) Cluj-Napoca.
Gaston Bienvenu Mboumba Bakabana, care a fost primit în partid cu doar două luni în urmă, a devenit astfel unul dintre cei cinci vicepreşedinţi ai TSD Cluj-Napoca
. El a fost primit în luna
iunie în PSD, alături de alţi peste 300 de tineri din 12 judeţe ale Transilvaniei.
În vârstă de 33 de ani, Bakabana este originar din Congo şi locuieşte în România din anul 1995. El a absolvit Institutul Politehnic din Bucureşti, obţinând diploma de inginer. În prezent locuieşte în comuna clujeană Floreşti şi este director al unei companii de construcţii.
, Gaston Bienvenu Mboumba Bakabana, inginer de culoare originar din Congo.
"Am intrat în politică să fac ceva. Când n-o să mai pot face ceva, o să mă retrag", a declarat Gaston Bienvenu Mboumba Bakabana, la Realitatea FM. Politicianul are câteva idei pentru ieşirea din criză, printre care reducerea TVA-ului la alimente, pentru stimularea consumului. Mai mult, vicepreşedintele TSD Cluj este convins ca Mircea Geoană va fi ales preşedintele României la alegerile viitoare şi va spăla imagina ţării, murdărită de Emil Constantinescu şi de "dictatorul Traian Băsescu".
Gaston Bienvenu Mboumba Bakabana a fost ales, luni seara, în funcţia de vicepreşedinte al Tineretului Social Democrat (TSD) Cluj-Napoca.
Gaston Bienvenu Mboumba Bakabana, care a fost primit în partid cu doar două luni în urmă, a devenit astfel unul dintre cei cinci vicepreşedinţi ai TSD Cluj-Napoca
. El a fost primit în luna
iunie în PSD, alături de alţi peste 300 de tineri din 12 judeţe ale Transilvaniei.
În vârstă de 33 de ani, Bakabana este originar din Congo şi locuieşte în România din anul 1995. El a absolvit Institutul Politehnic din Bucureşti, obţinând diploma de inginer. În prezent locuieşte în comuna clujeană Floreşti şi este director al unei companii de construcţii.
Elena Udrea, comparată cu Elena Ceauşescu. Cum comentaţi?
Nicolae Bănicioiu, membru al comisiei parlamentare de anchetă, a declarat astăzi că ministrul Turismului Elena Udrea s-a plasat astăzi undeva deasupra legii.
"Nimeni nu e mai presus de lege, ştim cu toţii. Doamna Udrea ne-a arătat că e mai presus de lege. Ce mai contează legea, când te cheamă Udrea
", a declarat Bănicioiu.
Bănicioiu a spus că a fost deranjat de atitudinea pe care Udrea a avut-o astăzi în faţa membrilor comisiei. El a comparat-o cu Elena Ceauşescu.
"M-a deranjat atitudinea unui ministru, a unui cetăţean al României, care sfidează pe oricine îi cere o explicaţie. Nu vorbeam de puşculiţa doamnei Udrea de acasa, ci de banul public. Poate să îşi ţină în altă parte conferinţele de presă. Mă aşteptam să se spună ce s-a întâmplat cu banii publici.", a mai spus Bănicioiu.
"Nimeni nu e mai presus de lege, ştim cu toţii. Doamna Udrea ne-a arătat că e mai presus de lege. Ce mai contează legea, când te cheamă Udrea
", a declarat Bănicioiu.
Bănicioiu a spus că a fost deranjat de atitudinea pe care Udrea a avut-o astăzi în faţa membrilor comisiei. El a comparat-o cu Elena Ceauşescu.
"M-a deranjat atitudinea unui ministru, a unui cetăţean al României, care sfidează pe oricine îi cere o explicaţie. Nu vorbeam de puşculiţa doamnei Udrea de acasa, ci de banul public. Poate să îşi ţină în altă parte conferinţele de presă. Mă aşteptam să se spună ce s-a întâmplat cu banii publici.", a mai spus Bănicioiu.
Petrom a scumpit de joi motorina cu patru bani/litru
Compania
Petrom, deţinută de Grupul OMV din Austria, a majorat, de joi, ora 12.00, preţurile de referinţă la motorine cu patru bani/litru, ca urmare a evoluţiei cotaţiilor internaţionale la produsele petroliere, a anunţat joi compania.
Astfel, motorina Top Euro Diesel 5-Top Nordic Diesel costă 3,73 lei/litru, OMV Sprint Diesel - 3,78 lei/litru, Euro Diesel 5 - 3,57 lei/litru, iar OMV Alpin Diesel - 4,06 lei/litru.
Petrom a modificat ultima dată preţul la carburanţi în 12 august, când a scumpit atât benzinele, cât şi motorinele cu trei bani/litru.
Petrom are activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Rafinare şi Produse
Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale
şi Energie. Compania exploatează rezerve dovedite de petrol şi gaze estimate la 0,9 miliarde barili echivalent petrol, are o capacitate maximă anuală de rafinare de 8 milioane tone şi circa 550 de staţii de distribuţie carburanţi în România. Compania deţine, de asemenea, o reţea internaţională de 257 benzinării, localizate în Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia. OMV activează în 13 ţări din Europa Centrală în domeniile de Rafinare şi Marketing
şi în 19 ţări pe cinci continente în domeniul de Explorare şi Producţie, Distribuţie gaze precum şi Produse Chimice în 27 de ţări pe cinci continente.
Petrom, deţinută de Grupul OMV din Austria, a majorat, de joi, ora 12.00, preţurile de referinţă la motorine cu patru bani/litru, ca urmare a evoluţiei cotaţiilor internaţionale la produsele petroliere, a anunţat joi compania.
Astfel, motorina Top Euro Diesel 5-Top Nordic Diesel costă 3,73 lei/litru, OMV Sprint Diesel - 3,78 lei/litru, Euro Diesel 5 - 3,57 lei/litru, iar OMV Alpin Diesel - 4,06 lei/litru.
Petrom a modificat ultima dată preţul la carburanţi în 12 august, când a scumpit atât benzinele, cât şi motorinele cu trei bani/litru.
Petrom are activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Rafinare şi Produse
Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale
şi Energie. Compania exploatează rezerve dovedite de petrol şi gaze estimate la 0,9 miliarde barili echivalent petrol, are o capacitate maximă anuală de rafinare de 8 milioane tone şi circa 550 de staţii de distribuţie carburanţi în România. Compania deţine, de asemenea, o reţea internaţională de 257 benzinării, localizate în Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia. OMV activează în 13 ţări din Europa Centrală în domeniile de Rafinare şi Marketing
şi în 19 ţări pe cinci continente în domeniul de Explorare şi Producţie, Distribuţie gaze precum şi Produse Chimice în 27 de ţări pe cinci continente.
Întâlnirea sindicatelor poliţiştilor cu Băsescu a fost anulată din cauză că liderii nu s-au înţeles
Întâlnirea pe care preşedintele Traian Băsescu trebuia să o aibă joi cu sindicatele din Poliţie a fost anulată, urmând să fie reprogramată, din cauza că una dintre organizaţiile sindicale nu a dorit să participe la negocieri
alături de cealaltă.
"Am luat cunoştinţă de invitaţia instituţiei prezidenţiale de a discuta astăzi la 11.00. Ne-am prezentat într-o componenţă de 5 persoane, am aşteptat, dar din nefericire am fost informaţi că cele două sindicate care reprezintă interesele salariaţilor din Ministerul de Interne trebuie să desfăşoare un dialog separat. Colegii noştri de la celălalt sindicat (Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual - n.r.) refuză să se prezinte la discuţii", a spus vicepreşedintele confederaţiei sindicale Meridian, Adrian Anania.
alături de cealaltă.
"Am luat cunoştinţă de invitaţia instituţiei prezidenţiale de a discuta astăzi la 11.00. Ne-am prezentat într-o componenţă de 5 persoane, am aşteptat, dar din nefericire am fost informaţi că cele două sindicate care reprezintă interesele salariaţilor din Ministerul de Interne trebuie să desfăşoare un dialog separat. Colegii noştri de la celălalt sindicat (Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual - n.r.) refuză să se prezinte la discuţii", a spus vicepreşedintele confederaţiei sindicale Meridian, Adrian Anania.
Miclea spune că responsabilitatea redactării Codului educaţiei aparţine ministerului
Mircea Miclea a declarat joi, pentru NewsIn, că membrii Comisiei prezidenţiale pentru educaţie vor fi consultaţi ca experţi de către Ministerul Educaţiei, subliniind că ministerului îi revine responsabilitatea pentru soluţiile alese în urma discuţiilor ce vor avea loc.
Mircea Miclea a afirmat că avut o întâlnire exploratorie cu ministrul Ecaterina Andronescu, ocazie cu care au convenit ca experţii ce au activat în Comisia de la Cotroceni să-şi expună, din nou, punctele de vedere asupra reformării sistemului de educaţie din postura de consilieri, dar responsabilitatea pentru alegerea soluţiilor finale şi pentru redactarea Codului va aparţine ministerului.
"Am decis să ne întâlnim pentru a fi consultaţi ca experţi şi pentru a ne prezenta soluţiile elaborate de către Comisia prezidenţială. Precizez însă că reposanbilitatea pentru redactare aparţine în întregime ministerului", a declarat Miclea pentru NewsIn.
Mircea Miclea a afirmat că avut o întâlnire exploratorie cu ministrul Ecaterina Andronescu, ocazie cu care au convenit ca experţii ce au activat în Comisia de la Cotroceni să-şi expună, din nou, punctele de vedere asupra reformării sistemului de educaţie din postura de consilieri, dar responsabilitatea pentru alegerea soluţiilor finale şi pentru redactarea Codului va aparţine ministerului.
"Am decis să ne întâlnim pentru a fi consultaţi ca experţi şi pentru a ne prezenta soluţiile elaborate de către Comisia prezidenţială. Precizez însă că reposanbilitatea pentru redactare aparţine în întregime ministerului", a declarat Miclea pentru NewsIn.
Ludovic Orban: Elena Udrea a venit şi a sfidat comisia
Ludovic Orban, preşedintele comisiei parlamentare de anchetă în cazul Udrea, a declarat că ministrul Turismului a sfidat astăzi comisia, prin comportamentul pe care l-a avut.
"Ministrul Turismului a încălcat orice normă elementară de bun simţ, a încălcat Constituţia, a încălcat legea privind funcţionarea guvernului şi a ministerelor, elgea privind răspunderea ministerială şi s-a sustras unei anchete parlamentare. A venit şi a sfidat comisia. A venit să facă o declaraţie politică de la microfonul la acre nu trebuia să facă declaraţii politice, ci trebuia să răspundă la întrebările membrilor comisiei de anchetă", a declarat Orban.
Preşedintele comisiei de anchetă a subliniat că este un fapt fără precedent. În 20 de ani, niciun ministru nu s-a sustras unei anchete parlamentare.
"Poate să facă doamna Udrea
câte plângeri penale doreşte, dar are obligaţia să se prezinte în faţa comisiei de anchetă, să furnizeze toate documentele şi informaţiile solicitate", a mai spus Orban.
"Ministrul Turismului a încălcat orice normă elementară de bun simţ, a încălcat Constituţia, a încălcat legea privind funcţionarea guvernului şi a ministerelor, elgea privind răspunderea ministerială şi s-a sustras unei anchete parlamentare. A venit şi a sfidat comisia. A venit să facă o declaraţie politică de la microfonul la acre nu trebuia să facă declaraţii politice, ci trebuia să răspundă la întrebările membrilor comisiei de anchetă", a declarat Orban.
Preşedintele comisiei de anchetă a subliniat că este un fapt fără precedent. În 20 de ani, niciun ministru nu s-a sustras unei anchete parlamentare.
"Poate să facă doamna Udrea
câte plângeri penale doreşte, dar are obligaţia să se prezinte în faţa comisiei de anchetă, să furnizeze toate documentele şi informaţiile solicitate", a mai spus Orban.
marți, 11 august 2009
Încurajarea afacerilor tinerilor fermieri cu bani de la UE
Finanţarea serviciilor
pentru populaţia din mediul rural se poate realiza în cadrul măsurii 112, „Instalarea tinerilor fermieri”, pentru creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic.
Măsura vizează creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima dată o activitate agricolă. Sprijinul pentru instalare este de 10.000 de euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, unităţi de dimensiune economică. Pentru exploataţie care depăşesc acest standard, ajutorul pentru instalare poate creşte cu 2.000 de euro pentru fiecare unitate de dimensiune economică.
Totuşi, suma acordată nu poate depăşi 25.000 de euro pentru o exploataţie. Beneficiarii eligibili sunt fermierii în vîrsta de pâna la 40 de ani (neîmpliniti la data depunerii Cererii de finantare
), persoane fizice sau juridice care practica în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă are o dimensiune economică cuprinsă între 6 şi 40 de UDE.
pentru populaţia din mediul rural se poate realiza în cadrul măsurii 112, „Instalarea tinerilor fermieri”, pentru creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic.
Măsura vizează creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima dată o activitate agricolă. Sprijinul pentru instalare este de 10.000 de euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, unităţi de dimensiune economică. Pentru exploataţie care depăşesc acest standard, ajutorul pentru instalare poate creşte cu 2.000 de euro pentru fiecare unitate de dimensiune economică.
Totuşi, suma acordată nu poate depăşi 25.000 de euro pentru o exploataţie. Beneficiarii eligibili sunt fermierii în vîrsta de pâna la 40 de ani (neîmpliniti la data depunerii Cererii de finantare
), persoane fizice sau juridice care practica în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă are o dimensiune economică cuprinsă între 6 şi 40 de UDE.
Pogea spune că economia a arătat semne de îmbunătăţire în aprilie
Economia românească a început să arate semne de îmbunătăţire în aprilie, în parte datorită reformelor bugetare, a spus joi pentru Reuters ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, care speră ca agenţiile de evaluare să ia în considerare cât mai curând acest lucru.
Declaraţiile oficialului vin după ce agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's (S&P) a confirmat joi ratingul 'BB+/B' pentru credite
în valută şi calificativul 'BBB-/A-3' pentru credite în lei ale României, în contextul riscurilor financiare
cu care se confruntă ţara.
Declaraţiile oficialului vin după ce agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's (S&P) a confirmat joi ratingul 'BB+/B' pentru credite
în valută şi calificativul 'BBB-/A-3' pentru credite în lei ale României, în contextul riscurilor financiare
cu care se confruntă ţara.
Fondurile nerambursabile, încă greu de atras şi utilizat
Regiunile de dezvoltare care nu accesează fondurile nerambursabile repartizate de Uniunea Europeană şi Ministerul Dezvoltării riscă să piardă finanţările disponibile, în favoarea regiunilor mai active în acest domeniu, a anunţat ministrul Dezvoltării Regionale, Vasile Blaga, în timpul şedinţei Comitetului de monitorizare al programului operaţional regional 2007-2013, care se desfăşoară în 14 şi 15 mai în Poiana Braşov.
„Din toamnă vom aborda posibilitatea realocării fondurilor, atât între axele prioritare, cât şi pe domeniile principale de intervenţie. Dacă în continuare se vor declara neinteresate anumite regiuni de dezvoltare, nu vom avea ce face şi vom transfera fondurile către cei care au proiecte. Nu ne putem permite să stăm până la calendele greceşti şi să nu atragem fonduri europene“, a declarat ministrul Blaga, în urma analizei stadiului implementării Programului Operaţional Regional (POR).
Bucureşti Ilfov, „catastrofal“ la utilizarea fondurilor
Potrivit ministrului Blaga, fără a socoti proiectele de infrastructură de transport
(Axa 2 POR), pe primele locuri în utilizarea fondurilor europene disponibile pe regiuni de dezvoltare se află Regiunea Nord-Est, care a depus 226 proiecte în valoare de 222 milioane euro, aflate în diferite faze de evaluare, având un grad de utilizare a fondurilor de 35,7% şi Regiunea Centru, cu 131 proiecte, 134 milioane euro solicitaţi şi 32,9% grad de utilizare a fondurilor. La extrema cealaltă se află Regiunea Sud, „repetentă la mai toate capitolele“, cu 44 de proiecte depuse, în valoare de 33 milioane euro şi 4,8% grad de utilizare a fondurilor şi Regiunea Bucureşti – Ilfov, catalogată de ministru drept „catastrofală“, cu un grad de utilizare de 1,7%.
Doar patru contracte de lucrări semnate
Ministrul spune că deşi numărul contractelor de finanţare pe POR a crescut semnificativ, problema absorbţiei fondurilor europene rămâne la nivel local, fiind „mult întârziată de semnarea contractelor de lucrări“. Până anul trecut s-au semnat 40 de contracte de finanţare din care 15 de asistenţă tehnică, iar de la începutul anului 2009 şi până la sfîrşitul săptămînii vor fi semnate 261 de contracte. Valoarea totală a celor 301 contracte (din care două se semnează vineri şi sâmbătă) este de aproximativ 800 milioane de euro, adică abia 18% din fondurile alocate programului.
„Valoarea proiectelor efectuate rămâne redusă: 46 milioane euro, din care 40 milioane în contul prefinanţării“, a subliniat
ministrul, adăugând că s-au semnat până acum doar patru contracte de lucrări, toate pe infrastructură. Ministerul a planificat trageri de 225 milioane euro pentru acest an.
„Din toamnă vom aborda posibilitatea realocării fondurilor, atât între axele prioritare, cât şi pe domeniile principale de intervenţie. Dacă în continuare se vor declara neinteresate anumite regiuni de dezvoltare, nu vom avea ce face şi vom transfera fondurile către cei care au proiecte. Nu ne putem permite să stăm până la calendele greceşti şi să nu atragem fonduri europene“, a declarat ministrul Blaga, în urma analizei stadiului implementării Programului Operaţional Regional (POR).
Bucureşti Ilfov, „catastrofal“ la utilizarea fondurilor
Potrivit ministrului Blaga, fără a socoti proiectele de infrastructură de transport
(Axa 2 POR), pe primele locuri în utilizarea fondurilor europene disponibile pe regiuni de dezvoltare se află Regiunea Nord-Est, care a depus 226 proiecte în valoare de 222 milioane euro, aflate în diferite faze de evaluare, având un grad de utilizare a fondurilor de 35,7% şi Regiunea Centru, cu 131 proiecte, 134 milioane euro solicitaţi şi 32,9% grad de utilizare a fondurilor. La extrema cealaltă se află Regiunea Sud, „repetentă la mai toate capitolele“, cu 44 de proiecte depuse, în valoare de 33 milioane euro şi 4,8% grad de utilizare a fondurilor şi Regiunea Bucureşti – Ilfov, catalogată de ministru drept „catastrofală“, cu un grad de utilizare de 1,7%.
Doar patru contracte de lucrări semnate
Ministrul spune că deşi numărul contractelor de finanţare pe POR a crescut semnificativ, problema absorbţiei fondurilor europene rămâne la nivel local, fiind „mult întârziată de semnarea contractelor de lucrări“. Până anul trecut s-au semnat 40 de contracte de finanţare din care 15 de asistenţă tehnică, iar de la începutul anului 2009 şi până la sfîrşitul săptămînii vor fi semnate 261 de contracte. Valoarea totală a celor 301 contracte (din care două se semnează vineri şi sâmbătă) este de aproximativ 800 milioane de euro, adică abia 18% din fondurile alocate programului.
„Valoarea proiectelor efectuate rămâne redusă: 46 milioane euro, din care 40 milioane în contul prefinanţării“, a subliniat
ministrul, adăugând că s-au semnat până acum doar patru contracte de lucrări, toate pe infrastructură. Ministerul a planificat trageri de 225 milioane euro pentru acest an.
BNR: In sase luni, bancile-mama din Grecia si Austria au redus liniile de finantare cu circa 2,3 miliarde de euro pentru bancile romanesti
atele Bancii Nationale a Romaniei (BNR) arata ca, in perioada septembrie 2008 - martie 2009, bancile-mama din Grecia si Austria au redus cu 2,293 miliarde de euro liniile de finantare pentru bancile romanesti, noteaza joi NewsIn. Institutiile grecesti au decis astfel ca soldul liniilor de finantare catre subsidiarele lor din Romania sa scada in interval de sase luni cu 1,641 miliarde euro, spre deosebire de austrieci, care au redus cu "numai" 652 milioane euro fondurile catre bancile romanesti, releva o prezentare a viceguvernatorului BNR, Eugen Dijmarescu.
In acelasi timp, bancile franceze au sporit liniile de finantare catre subsidiarele romanesti cu 722 milioane euro, iar cele din Italia cu 134 milioane euro in aceeasi perioada de timp.
Soldul pasivelor externe cu provenienta de la bancile din Ungaria a crescut cu 26 milioane euro, iar liniile de finantare ale subsidiarelor bancilor din Olanda au crescut cu 36 milioane euro in aceeasi perioada.
Capitalurile proprii ale bancilor din Romania cu capital austriac s-au redus cu 373 milioane euro, in timp ce capitalurile bancilor grecesti prezente in Romania au scazut cu 99 milioane euro in perioada mentionata.
Subsidiarele bancilor italiene au inregistrat capitaluri proprii mai scazute cu 31 milioane euro, iar cele ale bancilor din Ungaria au scazut cu 30 milioane euro, in intervalul amintit.
Pe de alta parte, capitalurile proprii ale băncilor din Romania cu capital francez au crescut cu 18 milioane euro, iar cele ale bancilor cu capital din Olanda, cu 76 milioane euro, mai arata datele publicate de BNR.
Cifrele privind capitalurile proprii "iau in calcul efectele deteriorarii portofoliilor bancare, care au dus la cresterea provizioanelor" si sunt ajustate in functie de cursul de schimb, mentioneaza documentul
.
"Mai mult, deteriorarea conditiilor macroeconomice in tarile de origine va afecta solvabilitatea bancilor mama, cu repercusiuni asupra posibilitatii asigurarii finantarii filialelor. Riscul de credit
ar putea deveni mai mare decat cel al lichiditatii", se mai arata in prezentare.
In acelasi timp, bancile franceze au sporit liniile de finantare catre subsidiarele romanesti cu 722 milioane euro, iar cele din Italia cu 134 milioane euro in aceeasi perioada de timp.
Soldul pasivelor externe cu provenienta de la bancile din Ungaria a crescut cu 26 milioane euro, iar liniile de finantare ale subsidiarelor bancilor din Olanda au crescut cu 36 milioane euro in aceeasi perioada.
Capitalurile proprii ale bancilor din Romania cu capital austriac s-au redus cu 373 milioane euro, in timp ce capitalurile bancilor grecesti prezente in Romania au scazut cu 99 milioane euro in perioada mentionata.
Subsidiarele bancilor italiene au inregistrat capitaluri proprii mai scazute cu 31 milioane euro, iar cele ale bancilor din Ungaria au scazut cu 30 milioane euro, in intervalul amintit.
Pe de alta parte, capitalurile proprii ale băncilor din Romania cu capital francez au crescut cu 18 milioane euro, iar cele ale bancilor cu capital din Olanda, cu 76 milioane euro, mai arata datele publicate de BNR.
Cifrele privind capitalurile proprii "iau in calcul efectele deteriorarii portofoliilor bancare, care au dus la cresterea provizioanelor" si sunt ajustate in functie de cursul de schimb, mentioneaza documentul
.
"Mai mult, deteriorarea conditiilor macroeconomice in tarile de origine va afecta solvabilitatea bancilor mama, cu repercusiuni asupra posibilitatii asigurarii finantarii filialelor. Riscul de credit
ar putea deveni mai mare decat cel al lichiditatii", se mai arata in prezentare.
Istoria nu se cumpără cu bani
unt oameni, şi nu puţini, care cred că totul se poate cumpăra cu bani. Unul dintre aceştia este Marian Miluţ, un politician submediocru care a profitat de conjunctura nefastă a PNŢCD şi practic a cumpărat partidul pentru a se lăuda în faţa tuturor că este preşedintele unui partid care a făcut istorie în Romånia. Din păcate, partidul care a făcut istorie în Romånia nu mai are nicio legătură cu proprietatea deţinută acum de Miluţ. O simplă trecere în revistă a liderilor pe care i-a avut acest partid, de la Maniu şi Mihalache, pånă la Coposu şi Diaconescu, demonstrează că Miluţ, cel care se împopoţonează astăzi cu titlul de preşedinte al PNŢCD, nu este altceva decåt un impostor. Cu siguranţă Coposu s-ar răsuci în mormånt dacă ar şti că un personaj precum Miluţ se foloseşte de imaginea sa pentru a-şi face campanie
la europarlamentare. Dovada faptului că între PNŢCD-ul lăsat moştenire de Coposu şi actualul proprietar al siglei partidului nu există niciun fel de legătură este şi simpla constatare că Miluţ nu poate oferi posterităţii nici măcar o fotografie a sa alături de Senior
la europarlamentare. Dovada faptului că între PNŢCD-ul lăsat moştenire de Coposu şi actualul proprietar al siglei partidului nu există niciun fel de legătură este şi simpla constatare că Miluţ nu poate oferi posterităţii nici măcar o fotografie a sa alături de Senior
Prin menajerie, fără menajamente
rebuie să vedem în poreclă doar alternativa neprotocolară a identităţii din buletin?
Nici vorbă. Porecla e mai degrabă diagnosticul parodic prin care cineva pune accent pe slăbiciunea unui seamăn. Printre copii, fixarea unei porecle înseamnă candoare, cruzime şi cinism. Puştanii nu fac aluzii şi nu vibrează la calambururi. Ţinta lor e imperfecţiunea fizică, fie ea un nas coroiat, o ureche clăpăugă sau o pereche de picioare subţiri ca nişte fuse. Maturii sunt cei care mută poreclele din zona corporalităţii în cea a caracterului. De fapt, e vorba doar de o deplasare a accentului, nu de o desprindere totală de înfăţişarea poreclitului. O poreclă bine aleasă leagă o particularitate fizică de un beteşug etic sau comportmental. Şi parcă nicăieri nu se vede mai bine lucrul acesta ca în politica românească de tranziţie.
Şi totuşi, poreclele zoologice date politicienilor noştri nu apar în premieră la începutul lui ianuarie 1990. Impresia de faună sau măcar de menajerie e mult mai veche. Un bun
exemplu oferă, în primele decenii ale secolului trecut, Alecu Constantinescu, zis „Porcu’”, văzut în epocă drept un „excelent manevrier politic” şi aflat în fruntea mai multor ministere: Interne, Agricultură şi Domenii, Industrie şi Comerţ. După un veac, ştafeta suină s-a oprit la Adrian Păunescu, ştampilat astăzi cu aceeaşi poreclă. În acest caz, poreclitorul a mixat gabaritul şi producţiile encomiastice de pe vremuri ale poetului. Mai mult, Adrian Păunescu a contribuit la consolidarea propriei porecle, strigându- i patetic unei femei care-i reproşa abaterile din trecut: „Da, doamnă, sunt un porc! Sunt porcul dumneavoastră de serviciu!”.
Nici vorbă. Porecla e mai degrabă diagnosticul parodic prin care cineva pune accent pe slăbiciunea unui seamăn. Printre copii, fixarea unei porecle înseamnă candoare, cruzime şi cinism. Puştanii nu fac aluzii şi nu vibrează la calambururi. Ţinta lor e imperfecţiunea fizică, fie ea un nas coroiat, o ureche clăpăugă sau o pereche de picioare subţiri ca nişte fuse. Maturii sunt cei care mută poreclele din zona corporalităţii în cea a caracterului. De fapt, e vorba doar de o deplasare a accentului, nu de o desprindere totală de înfăţişarea poreclitului. O poreclă bine aleasă leagă o particularitate fizică de un beteşug etic sau comportmental. Şi parcă nicăieri nu se vede mai bine lucrul acesta ca în politica românească de tranziţie.
Şi totuşi, poreclele zoologice date politicienilor noştri nu apar în premieră la începutul lui ianuarie 1990. Impresia de faună sau măcar de menajerie e mult mai veche. Un bun
exemplu oferă, în primele decenii ale secolului trecut, Alecu Constantinescu, zis „Porcu’”, văzut în epocă drept un „excelent manevrier politic” şi aflat în fruntea mai multor ministere: Interne, Agricultură şi Domenii, Industrie şi Comerţ. După un veac, ştafeta suină s-a oprit la Adrian Păunescu, ştampilat astăzi cu aceeaşi poreclă. În acest caz, poreclitorul a mixat gabaritul şi producţiile encomiastice de pe vremuri ale poetului. Mai mult, Adrian Păunescu a contribuit la consolidarea propriei porecle, strigându- i patetic unei femei care-i reproşa abaterile din trecut: „Da, doamnă, sunt un porc! Sunt porcul dumneavoastră de serviciu!”.
„22” la 1001 numere
oria-Roman Patapievici: "Revista „22”, unica publicaţie a Grupului pentru Dialog Social (înfiinţat în 28 decembrie 1989), a ajuns la al o mie unulea număr."
Din 20 ianuarie 1990, când a apărut primul număr, s-au scurs nouăsprezece ani de apariţie neîntreruptă. „22” a supravieţuit intimidărilor, calomniei, urii, boicotului şi mineriadelor. A fost detestată şi iubită; temută şi invidiată. A înfruntat persecuţiile câtorva guverne, şicanele unor legislatori şi ura bezmetică a multor politicieni.
A reuşit să facă faţă şi sărăciei, şi lipsei mijloacelor, şi imposibilităţii de a-şi atrage cititorii prin mituire, şi neputinţei de a-şi menţine colaboratorii prin onorarii substanţiale. Şi i-a păstrat, şi pe unii, şi pe ceilalţi, numai prin onestitate şi prin independenţă. Când o cumpărau, cititorii revistei „22” ştiau sigur că nu vor câştiga, citind-o, decât în informaţie, în cunoaştere, în capacitate de analiză.
„22” nu a avut bani
să dea premii
, nu a avut fonduri să organizeze tombole, nu a putut oferi câştiguri cu vacanţe de vis, weekenduri în hoteluri de lux ori lozuri cu maşini faraminoase. Niciodată nu a fost bogată, niciodată nu a fost sprijinită de vreun magnat şi niciodată nu a trebuit să execute ordinele vreunui mogul de presă.
A refuzat constant sprijinul interesat al politicienilor prieteni şi a suferit din plin de pe urma urii politicienilor duşmani. Este singura revistă de atitudine care nu a intrat niciodată în lupta pentru influenţă politică, deşi politică a făcut mereu. A evitat intrigile politicii cu aceeaşi măsură cu care a refuzat apolitismul.
În peisajul intelectual de după 1989, revista „22” a fost primul exemplu de publicaţie care şi-a gândit angajamentul politic ca pe un angajament civic integral. Primul conţinut al politicului a fost, pentru ea, civismul. Mai mult decât o ideologie politică, s-a străduit să ilustreze o anumită concepţie despre societatea decentă.
Şi, pentru că a fost mereu solidară (uneori împotriva tuturor) cu un model al României gândit după chipul şi asemănarea Occidentului, revista „22” a fost (şi a rămas mult timp) solitară între puzderia de publicaţii care încerca să dea, în primii ani de după 1990, un conţinut plauzibil ideii de libertate a presei.
Ne putem pune acum întrebarea, după aproape douăzeci de ani, ce fel de ideologie a ilustrat revista „22”? În termeni convenţionali, răspunsul nu e uşor de dat, căci, în funcţie de filosofia, referinţele şi simpatiilor autorilor, revista a publicat articole care acoperă tot spectrul ideologic, de la stânga social- democrată, la dreapta conservatoare. Dar, dacă îi examinăm adversarii, vom descoperi, odată cu un răspuns referitor la ideologia revistei, şi o interesantă lecţie cu privire la valorile centrale ale lumii noastre.
Din 20 ianuarie 1990, când a apărut primul număr, s-au scurs nouăsprezece ani de apariţie neîntreruptă. „22” a supravieţuit intimidărilor, calomniei, urii, boicotului şi mineriadelor. A fost detestată şi iubită; temută şi invidiată. A înfruntat persecuţiile câtorva guverne, şicanele unor legislatori şi ura bezmetică a multor politicieni.
A reuşit să facă faţă şi sărăciei, şi lipsei mijloacelor, şi imposibilităţii de a-şi atrage cititorii prin mituire, şi neputinţei de a-şi menţine colaboratorii prin onorarii substanţiale. Şi i-a păstrat, şi pe unii, şi pe ceilalţi, numai prin onestitate şi prin independenţă. Când o cumpărau, cititorii revistei „22” ştiau sigur că nu vor câştiga, citind-o, decât în informaţie, în cunoaştere, în capacitate de analiză.
„22” nu a avut bani
să dea premii
, nu a avut fonduri să organizeze tombole, nu a putut oferi câştiguri cu vacanţe de vis, weekenduri în hoteluri de lux ori lozuri cu maşini faraminoase. Niciodată nu a fost bogată, niciodată nu a fost sprijinită de vreun magnat şi niciodată nu a trebuit să execute ordinele vreunui mogul de presă.
A refuzat constant sprijinul interesat al politicienilor prieteni şi a suferit din plin de pe urma urii politicienilor duşmani. Este singura revistă de atitudine care nu a intrat niciodată în lupta pentru influenţă politică, deşi politică a făcut mereu. A evitat intrigile politicii cu aceeaşi măsură cu care a refuzat apolitismul.
În peisajul intelectual de după 1989, revista „22” a fost primul exemplu de publicaţie care şi-a gândit angajamentul politic ca pe un angajament civic integral. Primul conţinut al politicului a fost, pentru ea, civismul. Mai mult decât o ideologie politică, s-a străduit să ilustreze o anumită concepţie despre societatea decentă.
Şi, pentru că a fost mereu solidară (uneori împotriva tuturor) cu un model al României gândit după chipul şi asemănarea Occidentului, revista „22” a fost (şi a rămas mult timp) solitară între puzderia de publicaţii care încerca să dea, în primii ani de după 1990, un conţinut plauzibil ideii de libertate a presei.
Ne putem pune acum întrebarea, după aproape douăzeci de ani, ce fel de ideologie a ilustrat revista „22”? În termeni convenţionali, răspunsul nu e uşor de dat, căci, în funcţie de filosofia, referinţele şi simpatiilor autorilor, revista a publicat articole care acoperă tot spectrul ideologic, de la stânga social- democrată, la dreapta conservatoare. Dar, dacă îi examinăm adversarii, vom descoperi, odată cu un răspuns referitor la ideologia revistei, şi o interesantă lecţie cu privire la valorile centrale ale lumii noastre.
Zona de "interes privilegiat"
Rusia nu renunţă la zona de influenţă dar încearcă să-şi nuanţeze politica faţă de SUA, UE şi NATO.
Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, s-a aflat săptămâna trecută la Washington pentru a reduce temperatura în relaţiile bilaterale. După primul contact relativ amical dintre Barack Obama şi omologul său rus Dmitri Medvedev, de la începutul lunii aprilie, raporturile se răciseră din cauza expulzării unor diplomaţi şi a exerciţiilor militare NATO ţinute în Georgia. Dl Lavrov anunţă acum că a avut o întrevedere "excelentă" cu preşedintele Obama.
Expulzările, primele două de partea NATO, urmate de măsuri similare ale Rusiei, care a decis totodată să nu ia parte la Consiliul Rusia-NATO, nu sunt un lucru neobişnuit. Caracterul lor public a surprins poate, mai ales că unul dintre diplomaţii expulzaţi este fiul ambasadorului Rusiei pe lângă Uniunea Europeană. Misiunea rusească pe lângă NATO a luat fiinţă din dorinţa de a nu induce Rusiei sentimentul că Occidentul vrea s-o izoleze. Criticii ei susţin însă că s-a transformat într-o celulă de spionaj a Moscovei la Bruxelles.
Cât priveşte exerciţiile militare din Georgia, la care au participat 1.000 de militari din ţări membre sau partenere ale NATO (nu şi România), ele au fost caracterizate de preşedintele Medvedev drept "o provocare flagrantă". NATO susţine însă că erau programate încă dinaintea conflictului ruso-georgian din august anul trecut şi au avut ca temă intervenţia în caz de calamităţi naturale
.
Conflictul georgian rămâne principalul litigiu în relaţia dintre Rusia şi NATO. Propunerea americană de a admite Georgia şi Ucraina în alianţă şi-a pierdut din urgenţă, după cum se vorbeşte mai puţin chiar despre plănuitul scut american antirachetă care ar urma să fie amplasat în Polonia şi Cehia. Dar Moscova rămâne circumspectă, mai ales că nu a scăpat de "cadavrul politic", cum l-a numit Dmitri Medvedev pe preşedintele georgian Saakaşvili.
În ajunul exerciţiilor militare, guvernul de la Tbilisi a anunţat că a dejucat o rebeliune la o unitate de tancuri care plănuia o lovitură de stat. Iar la o zi după începerea manevrelor, demonstraţiile anti-Saakaşvili din capitală, care durau de câteva săptămâni, au luat brusc o întorsătură violentă. Saakaşvili arată cu degetul spre Rusia. Moscova nu răspunde.
Opoziţia georgiană susţine că preşedintele invocă aceste coincidenţe pentru a-şi consolida sprijinul precar.
Coincidenţe sau nu, nu încape îndoială că Moscova, care a luat notă de reacţia domoală a NATO la invazia de anul trecut, este pregătită să exploateze o eventuală situaţie propice. În aprilie, trupele ruseşti au efectual manevre în Caucaz iar, la cererea guvernelor secesioniste din Abhazia şi Oseţia de sud, apărarea graniţei celor două enclave le-a fost delegată lor.
Rusia pare să dezvolte o dublă strategie. Pe de-o parte abordează ceva mai pragmatic chestiunile bilaterale cu SUA, mai ales că săptămâna viitoare se reiau negocierile pentru limitarea arsenalelor nucleare. Şi americanii au motive să fie pragmatici. Depind de Rusia pentru a-şi aproviziona trupele din Afganistan (mai ales după ce Rusia a convins Kârgâzstanul să pună capăt accesului avioanelor americane la baza de la Manas); au nevoie de sprijinul ei pentru a determina Iranul să nu se doteze cu arma atomică şi, în general, pentru a relansa politica de neproliferare a armelor nucleare.
Pe de altă parte, Rusia insistă ferm asupra neamestecului NATO şi chiar al UE în zona de "interes privilegiat", cum o defineşte, adică în fostele republici sovietice, devenite independente după 1990.
UE a răspuns acestei strategii lansând "Parteneriatul estic", un program menit să promoveze reforme democratice în cele şase state care o despart geografic de Rusia: Ucraina, Belarus, Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaijian. UE nu vrea o zonă-tampon săracă şi aservită Moscovei. Interesul este să se învecineze cu ţări care împărtăşesc pe cât posibil valorile şi normele sale şi care pot deveni parteneri comerciali fiabili şi interlocutori politici stabili.
Programul are însă un buget modest şi nu oferă perspectiva aderării la UE într-un viitor previzibil. Nu oferă nici măcar o simplificare a regimului vizelor (Germania este prima care se opune). De altfel, doar 17 din cei 27 de şefi de state din UE au luat parte la întrunirea de la Praga. Deşi printre noii parteneri se numără şi Bielorusia, "ultima dictatură din Europa", preşedintele Lukaşenko, care tocmai a spart ghiaţa izolării internaţionale cu o vizită la Roma şi la Vatican, a avut înţelepciunea de a nu veni în persoană.
Problema este că Rusia nu agreează asemenea programe. "Ce este Parteneriatul estic, dacă nu o încercare de a extinde sfera de influenţă a UE?" se întreabă dl Lavrov. Noua nomenclatură oligarhizată de la Moscova nu vrea dezbateri politice, transparenţă şi cu atât mai puţin democraţie la graniţa ei. Liberalismul strecurat printre rânduri în discursurile preşedintelui Medvedev (despre care doar 12% din ruşi cred că deţine puterea) nu s-a concretizat.
Atacurile acide
la adresa NATO sunt însă apreciate într-o ţară în care Alianţa este percepută ca o ameninţare la adresa păcii de aproape două treimi din populaţie. Este rândul Uniunii Europene să fie privită cu suspiciune.
Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, s-a aflat săptămâna trecută la Washington pentru a reduce temperatura în relaţiile bilaterale. După primul contact relativ amical dintre Barack Obama şi omologul său rus Dmitri Medvedev, de la începutul lunii aprilie, raporturile se răciseră din cauza expulzării unor diplomaţi şi a exerciţiilor militare NATO ţinute în Georgia. Dl Lavrov anunţă acum că a avut o întrevedere "excelentă" cu preşedintele Obama.
Expulzările, primele două de partea NATO, urmate de măsuri similare ale Rusiei, care a decis totodată să nu ia parte la Consiliul Rusia-NATO, nu sunt un lucru neobişnuit. Caracterul lor public a surprins poate, mai ales că unul dintre diplomaţii expulzaţi este fiul ambasadorului Rusiei pe lângă Uniunea Europeană. Misiunea rusească pe lângă NATO a luat fiinţă din dorinţa de a nu induce Rusiei sentimentul că Occidentul vrea s-o izoleze. Criticii ei susţin însă că s-a transformat într-o celulă de spionaj a Moscovei la Bruxelles.
Cât priveşte exerciţiile militare din Georgia, la care au participat 1.000 de militari din ţări membre sau partenere ale NATO (nu şi România), ele au fost caracterizate de preşedintele Medvedev drept "o provocare flagrantă". NATO susţine însă că erau programate încă dinaintea conflictului ruso-georgian din august anul trecut şi au avut ca temă intervenţia în caz de calamităţi naturale
.
Conflictul georgian rămâne principalul litigiu în relaţia dintre Rusia şi NATO. Propunerea americană de a admite Georgia şi Ucraina în alianţă şi-a pierdut din urgenţă, după cum se vorbeşte mai puţin chiar despre plănuitul scut american antirachetă care ar urma să fie amplasat în Polonia şi Cehia. Dar Moscova rămâne circumspectă, mai ales că nu a scăpat de "cadavrul politic", cum l-a numit Dmitri Medvedev pe preşedintele georgian Saakaşvili.
În ajunul exerciţiilor militare, guvernul de la Tbilisi a anunţat că a dejucat o rebeliune la o unitate de tancuri care plănuia o lovitură de stat. Iar la o zi după începerea manevrelor, demonstraţiile anti-Saakaşvili din capitală, care durau de câteva săptămâni, au luat brusc o întorsătură violentă. Saakaşvili arată cu degetul spre Rusia. Moscova nu răspunde.
Opoziţia georgiană susţine că preşedintele invocă aceste coincidenţe pentru a-şi consolida sprijinul precar.
Coincidenţe sau nu, nu încape îndoială că Moscova, care a luat notă de reacţia domoală a NATO la invazia de anul trecut, este pregătită să exploateze o eventuală situaţie propice. În aprilie, trupele ruseşti au efectual manevre în Caucaz iar, la cererea guvernelor secesioniste din Abhazia şi Oseţia de sud, apărarea graniţei celor două enclave le-a fost delegată lor.
Rusia pare să dezvolte o dublă strategie. Pe de-o parte abordează ceva mai pragmatic chestiunile bilaterale cu SUA, mai ales că săptămâna viitoare se reiau negocierile pentru limitarea arsenalelor nucleare. Şi americanii au motive să fie pragmatici. Depind de Rusia pentru a-şi aproviziona trupele din Afganistan (mai ales după ce Rusia a convins Kârgâzstanul să pună capăt accesului avioanelor americane la baza de la Manas); au nevoie de sprijinul ei pentru a determina Iranul să nu se doteze cu arma atomică şi, în general, pentru a relansa politica de neproliferare a armelor nucleare.
Pe de altă parte, Rusia insistă ferm asupra neamestecului NATO şi chiar al UE în zona de "interes privilegiat", cum o defineşte, adică în fostele republici sovietice, devenite independente după 1990.
UE a răspuns acestei strategii lansând "Parteneriatul estic", un program menit să promoveze reforme democratice în cele şase state care o despart geografic de Rusia: Ucraina, Belarus, Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaijian. UE nu vrea o zonă-tampon săracă şi aservită Moscovei. Interesul este să se învecineze cu ţări care împărtăşesc pe cât posibil valorile şi normele sale şi care pot deveni parteneri comerciali fiabili şi interlocutori politici stabili.
Programul are însă un buget modest şi nu oferă perspectiva aderării la UE într-un viitor previzibil. Nu oferă nici măcar o simplificare a regimului vizelor (Germania este prima care se opune). De altfel, doar 17 din cei 27 de şefi de state din UE au luat parte la întrunirea de la Praga. Deşi printre noii parteneri se numără şi Bielorusia, "ultima dictatură din Europa", preşedintele Lukaşenko, care tocmai a spart ghiaţa izolării internaţionale cu o vizită la Roma şi la Vatican, a avut înţelepciunea de a nu veni în persoană.
Problema este că Rusia nu agreează asemenea programe. "Ce este Parteneriatul estic, dacă nu o încercare de a extinde sfera de influenţă a UE?" se întreabă dl Lavrov. Noua nomenclatură oligarhizată de la Moscova nu vrea dezbateri politice, transparenţă şi cu atât mai puţin democraţie la graniţa ei. Liberalismul strecurat printre rânduri în discursurile preşedintelui Medvedev (despre care doar 12% din ruşi cred că deţine puterea) nu s-a concretizat.
Atacurile acide
la adresa NATO sunt însă apreciate într-o ţară în care Alianţa este percepută ca o ameninţare la adresa păcii de aproape două treimi din populaţie. Este rândul Uniunii Europene să fie privită cu suspiciune.
Îngeri şi demoni
on Howard şi Tom Hanks s-au înhămat din nou la o poveste Dan Brown.
La trei ani după controversatul “Da Vinci Code”, cei doi apar împreună pe afişul unei alte adaptări cinematografice a unui roman semnat Brown : “Îngeri şi Demoni”, a cărui acţiune se petrece înainte de evenimentele primului roman/film.
De data aceasta, simbologul Robert Langdon este chemat să investigheze uciderea lui Leonardo Vetra. Ajutat de fiica adoptivă a lui Vetra, Vittoria (Ayelet Zurer, pe care poate vi-o amintiţi în « Munich »), Langdon descoperă o conspiraţie a societăţii secrete a Iluminaţilor. Aceştia plănuiau să omoare patru cardinali romano-catolici şi să distrugă Vaticanul în timpul unui conclav papal. Cei doi se înscriu într-o cursă contra-cronometru pentru a împiedica planul puternicei organizaţii.
Scenariul lui David Koepp şi Akiva Goldsman reduc dimensiunile Vittoriei, iar senzuala Zurer, echivalentul lui Audrey Tatou din “Codul lui Da Vinci”, e nimic mai mult decât asistenta lui Langdon. Felul în care realizatorii au « decupat » romanul nu lasă timp nici unei idile să se înfiripe între cei doi.
La trei ani după controversatul “Da Vinci Code”, cei doi apar împreună pe afişul unei alte adaptări cinematografice a unui roman semnat Brown : “Îngeri şi Demoni”, a cărui acţiune se petrece înainte de evenimentele primului roman/film.
De data aceasta, simbologul Robert Langdon este chemat să investigheze uciderea lui Leonardo Vetra. Ajutat de fiica adoptivă a lui Vetra, Vittoria (Ayelet Zurer, pe care poate vi-o amintiţi în « Munich »), Langdon descoperă o conspiraţie a societăţii secrete a Iluminaţilor. Aceştia plănuiau să omoare patru cardinali romano-catolici şi să distrugă Vaticanul în timpul unui conclav papal. Cei doi se înscriu într-o cursă contra-cronometru pentru a împiedica planul puternicei organizaţii.
Scenariul lui David Koepp şi Akiva Goldsman reduc dimensiunile Vittoriei, iar senzuala Zurer, echivalentul lui Audrey Tatou din “Codul lui Da Vinci”, e nimic mai mult decât asistenta lui Langdon. Felul în care realizatorii au « decupat » romanul nu lasă timp nici unei idile să se înfiripe între cei doi.
ANImaţie
raga de ANI“ (cum e cunoscută în folclorul politic Agenţia Naţională pentru Integritate) a devenit în sfârşit mai indiscretă ca Naomi şi mai agresivă ca Nikita şi astfel a răzbătut pe micile ecrane unde relaţiile sale (de verificare) cu 7 miniştri şi 4 primari au făcut senzaţie. Concret, ANI a sesizat în declaraţiile de avere ale acestora diferenţe remarcabile între venituri şi bunurile acumulate.
Ce bine era dacă şi Bugetul patriei deţinea reţeta miraculoasă prin care un venit bugetar modest produce averi de zece ori mai mari! Dar nu toată lumea deţine secretul reuşitei - care uneori se ascunde (ca diavolul) în amănunte: rude bogate sau cifre norocoase. Pentru Vanghelie, cifra tutelară e zero: „cred că se poate să-mi fi scăpat vreun zero, să fi greşit eu vreun zero“. Pentru cabinetul Boc cifra fatală e şapte: miniştrii Videanu, Berceanu, Blaga, Stănişoară, Dan Nica, Ilie Sârbu şi Predoiu au atras atenţia ANI prin supradotările lor financiare
. Or, draga de ANI e sensibilă la bărbaţii cu stare (căci vârsta masculină se calculează în bani
, nu în ani) şi i-a eliberat deja dlui Blaga „certificatul de constatare“ prin care averea acestuia e declarată sănătoasă. Cunoaştem traseul de igienizare: întâi se duc la CNSAS să-şi scoată certificat de necolaborare, apoi se duc la ANI să-şi albească banii şi să obţină certificat de constatare după care se duc la Justiţie să-şi ia NUP.
Citeste tot articolul in Curentul
Ce bine era dacă şi Bugetul patriei deţinea reţeta miraculoasă prin care un venit bugetar modest produce averi de zece ori mai mari! Dar nu toată lumea deţine secretul reuşitei - care uneori se ascunde (ca diavolul) în amănunte: rude bogate sau cifre norocoase. Pentru Vanghelie, cifra tutelară e zero: „cred că se poate să-mi fi scăpat vreun zero, să fi greşit eu vreun zero“. Pentru cabinetul Boc cifra fatală e şapte: miniştrii Videanu, Berceanu, Blaga, Stănişoară, Dan Nica, Ilie Sârbu şi Predoiu au atras atenţia ANI prin supradotările lor financiare
. Or, draga de ANI e sensibilă la bărbaţii cu stare (căci vârsta masculină se calculează în bani
, nu în ani) şi i-a eliberat deja dlui Blaga „certificatul de constatare“ prin care averea acestuia e declarată sănătoasă. Cunoaştem traseul de igienizare: întâi se duc la CNSAS să-şi scoată certificat de necolaborare, apoi se duc la ANI să-şi albească banii şi să obţină certificat de constatare după care se duc la Justiţie să-şi ia NUP.
Citeste tot articolul in Curentul
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
