Tensiuni "artistice" intre Germania si Rusia

Germania organizeaza o serie de noua expozitii, menite sa sensibilizeze expertii in arta din Rusia si sa le inapoieze un milion de opere confiscate la sfarsitul razboiului.
» In urma cu 50 de ani, Uniunea Sovietica a returnat Germaniei de Est 1,5 milioane de opere de arta, aproape jumatate din cate au fost scoase din tara.
» Una dintre cele mai valoroase lucrari este o capodopera a lui Rubens, "Tarquinius si Lucretia". Un colectionar privat rus cere acum 60 milioane dolari
pentru a o returna Germaniei.

28 de muzee din toata Germania organizeaza o serie de expozitii pentru a spune Rusiei "Multumesc!". Recunostinta este insa doar prima parte a mesajului, scrie publicatia Bloomberg.com. Cealalta parte este: "Ne dati inapoi acum si celalalt milion, va rugam?".
Inca din 1990, dupa momentul reunificarii, Germania a facut presiuni moderate asupra Rusiei pentru a inapoia obiectele de arta nereturnate, cu putine rezultate. Multi rusi, inclusiv directori de muzee, vad arta furata ca pe o compensatie pentru comorile sovietice furate sau distruse de trupele lui Hitler. In Rusia, potrivit legii, arta germana luata de Comisia Trofeelor sovietica a lui Stalin este proprietate de stat a Rusiei.
Expozitia "Cincizeci de ani de pierderi si regasiri", prima dintr-o serie de noua, organizata la Sanssouci, palatul de vara al lui Frederic cel Mare la Potsdam, ofera o buna perspectiva asupra dimensiunilor pierderilor si a restituirii din 1958.
Intr-un act de prietenie fata de Germania de Est, 300 de vagoane de tren au transportat de la Moscova si St. Petersburg aproximativ 1,5 milioane de obiecte de arta care au disparut din Germania dupa razboi. Fara acest gest, din Muzeul Pergamon din Berlin ar lipsi Altarul Pergamon, iar cartile postale din Dresda ar trebui sa infatiseze altceva in afara ingerilor din "Madona Sixtina" a lui Rafael.

Directorii muzeelor germane se intreaba care au fost criteriile dupa care au fost alese operele returnate
Probabil ca pentru muzeele est-germane desfacerea coletelor a fost mai ceva ca ziua de nastere si Craciunul la un loc, comenteaza publicatia Bloomberg, multe celebrand intoarcerea comorilor pierdute cu mari
redeschideri. Insa un gust
amar persista pana astazi: aproape jumatate dintre lucrarile asteptate nu s-au intors niciodata. Directorii muzeelor germane inca nu stiu care au fost criteriile dupa care s-a hotarat ce opere au fost trimise acasa si care au fost pastrate. Este posibil ca cea mai mare parte din arta ramasa in Rusia sa fi ajuns la persoane fizice, dupa sosirea Comisiei Trofeelor, a declarat Hermann Parzinger, presedintele Fundatiei Prusace pentru Cultura, la deschiderea expozitiei gazduite la Sanssouci. "Credem ca multe au ajuns in mainile particularilor", spune Parzinger, adaugand ca nu se asteapta ca actuala serie de expozitii sa produca vreo consecinta imediata. Prioritatea sa principala este de a aprofunda dialogul cu muzeele rusesti, astfel incat curatorii sa isi poata face o idee exacta cu privire la "ce lipseste, unde se afla diverse obiecte si in ce stare se afla". Fundatia pentru Palate si Gradini Prusace, care administreaza Sanssouci si alte locatii de acelasi tip, are inca in jur de 3.000 de obiecte lipsa. Dintre cele 159 de picturi care atarnau in galeria ornamentata si aurita a lui Frederic inainte de razboi, 99 sunt pierdute. Curatorii au inlocuit operele care lipsesc cu picturi inapoiate de Uniunea Sovietica si care fusesera furate din alte locuri, dintre care unele au fost distruse in timpul razboiului.
Expozitia include fotografii cu imaginea galeriei inainte de razboi si ilustratii alb-negru ale operelor care lipsesc
Picturile includ opere de Rubens, Van Dyck, Rembrandt, Caravaggio, Ferdinand Bol, Guido Reni sau Jan Lievens si sunt expuse in stil
baroc, una langa alta, acoperind aproape in intregime peretele galeriei lui Frederic, construita la mijlocul secolului al XVIII-lea. Expozitia include fotografii cu imaginea galeriei inainte de razboi si ilustratii alb-negru ale operelor care lipsesc. Este evident ca actuala expozitie nu mai reprezinta gustul de colectionar al lui Frederic: multe dintre operele care lipsesc au fost inlocuite cu picturi pe teme religioase, in timp ce Frederic prefera personajele mitologice. Avea, de asemenea, o preferinta pentru nudurile voluptuoase si pentru scenele de amor, preferinta pe care par sa o fi impartasit si cei care au jefuit muzeul, oricine or fi fost acestia. Venusurile si Danaele au disparut, ca si capodopera erotica renascentista a lui Giulio Romani – un cuplu de tineri infatisati sarutandu-se intinsi pe un pat, in timp ce o femeie in varsta, posibil o doica, ii priveste.
Una dintre cele mai mari pierderi este o capodopera a lui Rubens, "Tarquinius si Lucretia" (foto), care a fost scoasa din rama prin taiere de catre un ofiter sovietic, inaintea sosirii Comisiei Trofeelor. Acesta a pastrat-o infasurata si ascunsa in pod pana la moartea sa, in 1999. Un colectionar privat a cumparat-o apoi in Moscova pentru suma de 3,5 milioane dolari si a platit o restaurare deosebit de scumpa in speranta ca va putea vinde pictura Germaniei pentru suma de 60 milioane de dolari. Guvernul german a respins oferta si a intentat un proces sperand sa recupereze panza. O curte de justitie din Moscova a respins cererea, sustinand ca actualul proprietar a fost "de buna-credinta" atunci cand a achizitionat opera.
Un veteran de razboi a returnat 101 desene
Alte cazuri de furt de catre persoane particulare au avut un final mai fericit. Un veteran de razboi s-a simtit cuprins de vinovatie si a returnat 101 lucrari pe hartie Ambasadei Germaniei, in 1993. Desene de Durer, Manet, Toulose-Lautrec si Goya fusesera depozitate in timpul razboiului pentru a putea fi intretinute in bune conditii la Palatul Karnzow in regiunea estica Brandenburg. Au fost inapoiate Muzeului de Arta din Bremen in 2000. Expozitia "Cincizeci de ani de pierderi si regasiri" se desfasoara la Potsdam pana pe 31 octombrie. Evenimente similare au loc la Aachen, Berlin, Bremen, Dessau, Dresda, Gotha si Schwerin.