Cum arata primele produse de pensii private obligatorii de pe piata

Primele trei scheme de pensii obligatorii (pilonul II) au primit unda verde de la Comisia de Pensii Private (CSSPP). Unde seamana si unde se deosebesc aceste noi produse financiare?

Cele trei produse sunt destul de asemanatoare ca politica de investitii, profil de risc si nivel al comisioanelor. In pofida asemanarilor insa, exista si elemente de detaliu care le deosebesc. Cele trei produse sunt ATZ Viitorul Tau (administrat de Allianz-Tiriac Pensii Private), ING Fond de Pensii (administrat de ING Fond de Pensii) si Pensia Viva (administrat de Aviva Fond de Pensii).
De exemplu, toate trei fondurile vor investi 70% din activele clientilor lor in instrumente considerate cu risc scazut (titluri de stat si obligatiuni private straine) si restul de 30% in instrumente cu risc mai ridicat (actiuni, alte obligatiuni, instrumente de piata monetara si fonduri mutuale). Aceasta proportie confera celor trei produse un grad mediu de risc, conform clasificarilor CSSPP.
Fondul ING va investi 67% din active in titluri de stat emise de guvernele din Romania sau alte state europene, fondul Allianz-Tiriac va investi in aceste instrumente 67,5% din active, in timp ce fondul Aviva va plasa aici doar 55% din active. Diferenta pana la 70% este facuta de alocarea in titluri de stat ale Japoniei, SUA si Canadei si in obligatiuni corporative straine.
Proportia de investire 70%-30% este valabila insa doar in cazul portofoliului-tinta, adica pentru situatii obisnuite, pe termen mai lung. In schimb, toate cele trei scheme de pensii prevad o strategie investitionala flexibila, care permite plasamentelor in diverse instrumente sa oscileze intre anumite praguri.
Desi fondurile tintesc o alocare in proportie de 70% a activelor catre instrumente mai sigure, aceasta cota poate merge pana la 85% (in cazul Allianz-Tiriac) si chiar 90% (in cazul ING si Aviva), in situatia in care conditiile de piata se inrautatesc.
De exemplu, daca piata de capital (bursele) sau cea bancara devin nesigure si randamentele sunt in scadere, administratorii vor realoca banii investiti aici catre instrumente mai sigure, crescand ponderea acestora in portofoliu. In situatia contrara, in care bursele cresc puternic, fondurile se vor reorienta catre cumpararea de actiuni listate, care sa valorifice conditiile favorabile de piata.
Astfel, ponderea investita de catre fiecare fond in actiuni listate la diverse burse (romaneasca sau straine) ar putea ajunge pana la 30% (in cazul ING) si chiar la 35% (in cazul Allianz-Tiriac si Aviva).
Cat priveste comisioanele, administratorii au avut si mai putin spatiu de manevra decat in cazul politicii de investitii. Fondurile ING si Allianz-Tiriac au comisioane de administrare identice cu limita maxima permisa de lege: unul initial de 2,5% din contributiile virate si unul permanent, lunar, de 0,05% din activele fondului.
Din banii fondului se mai deduce anual comisionul de auditare a fondului (conform obligatiei legale). In timp ce Ernst&Young cere pentru auditarea fondurilor ING si Aviva cate 1.800 de lei pe an, KPMG percepe pentru auditarea fondului Allianz-Tiriac sume intre 12.500 si 30.000 de euro pe an, in functie de dimensiunea activelor. In cazul in care un client nu este multumit de randamentele obtinute de fondul sau, el poate alege sa cotizeze la alt fond, platind pentru transferul sau un comision de 5% din valoarea activului net la momentul mutarii.
Restul comisioanelor (de depozitare, de tranzactionare, bancare si altele) vor fi suportate de administrator, ca si cheltuieli proprii, neafectand banii fondurilor de pensii obligatorii. Deocamdata, Aviva a refuzat sa faca public nivelul comisioanelor, neavand inca aceasta obligatie, care apare doar dupa autorizarea fondului si startul aderarii. Tot la capitolul asemanari, cei trei administratori au ales ca banca depozitara pentru activele viitoarelor lor fonduri BRD-SocGen, a doua institutie de credit ca marime de pe piata locala.
Deocamdata, doar prospectele schemelor de pensii au fost autorizate de CSSPP, fondurile urmand sa apara efectiv pe piata dupa ce primesc inca o decizie de autorizare din partea Comisiei, ultima necesara pentru a incepe vanzarea propriu-zisa.
In urma celor trei administratori care au primit licenta pentru pensiile private obligatorii in primul val (Allianz-Tiriac, ING si Aviva) se afla o lista de asteptare de 12 companii, care sunt in diverse stadii de autorizare pentru aceasta licenta. Cele 12 companii sunt AIG, AG2R (Franta), Bancpost, BCR, BRD-SocGen, BT Aegon, Generali, Interamerican, MKB Romexterra - Delta Asigurari, Omniasig, OTP si Prima Pensie (Slovenia).
Fiecare companie care va intra pe piata (numai prin decizia CSSPP) va gestiona un singur fond de pensii obligatorii. Deocamdata, cele trei prospecte autorizate sunt ale unor fonduri de risc mediu, desi Comisia permite si autorizarea unor scheme de pensii cu un profil de risc scazut si ridicat.
Care vor fi primele companii care vor promova produse diferite de medie?


Campania publica de informare ar putea Incepe saptamana aceasta
Campania publica de informare privind pensiile private obligatorii (pilonul II) ar putea incepe chiar de saptamana aceasta, au declarat pentru ZF reprezentanti ai Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
Primul pas al campaniei oficiale de informare ar putea avea loc pe televiziunea si radioul publice, incepand cu 1 august. Startul efectiv al aderarii la fondurile private de pensii este programat pe 17 septembrie, astfel incat campania ar putea preceda startul cu o luna si jumatate, aceasta fiind oricum prevazuta sa dureze pana la finele anului.

Cel tarziu pe 1 august, agentia de publicitate Papaya Advertising va prezenta Comisiei spoturile video (pentru difuzare pe TV) si audio (pentru radio), precum si media plan-ul pentru campania de informare. Conform unor parteneriate deja stabilite, spoturile vor beneficia de difuzare gratuita la orice ora pe radioul public (Radio Romania) si in intervalul orar 8-16 pe televiziunea publica (TVR1).
Intentia CSSPP este insa de a extinde parteneriatul cu TVR1 pentru a putea beneficia de difuzare gratuita in toate intervalele orare, au spus reprezentantii Comisiei. In functie de media plan-ul campaniei (propus de agentia de publicitate) si de bugetul disponibil, spoturile care vor informa publicul privind pensiile private vor fi difuzate si pe statiile private de radio si televiziune.

A doua parte a campaniei publice de informare, care va incepe tot in luna august, va fi distribuirea directa si gratuita prin posta a unor pliante informative catre potentialii participanti. Campania de direct-mailing va fi insa mult mai costisitoare, pentru aplicarea ei fiind necesara aprobarea unei suplimentari de buget pentru CSSPP din partea Bancii Mondiale, care finanteaza si supravegheaza toata campania publica de informare a pensiilor private. Campania va include si distributia (intr-un numar mai mic decat al pliantelor) unui ghid, ceva mai consistent ca informatie decat pliantul.
Conform legii, toti salariatii cu varsta sub 35 de ani (inclusiv cei care implinesc 35 de ani pana la 31 decembrie) sunt obligati sa adere la un fond de pensii privat (pilonul II), in perioada 17 septembrie 2007 - 17 ianuarie 2008. Optiunea aderarii este deschisa si angajatilor cu 36-45 de ani, care au timp sa isi aleaga un fond pana implinesc varsta limita de 45 de ani.
Dupa 17 ianuarie, toti salariatii din prima categorie (cei obligati sa intre in sistem) care au ramas fara optiune vor fi repartizati automat si aleator de calculator catre unul dintre fondurile de pe piata.